Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






Elemente de originalitate

Romanul este structurat în cincisprezece capitole.

Romanul este un jurnal intim, iar intamplarile sunt relatate la persoana I, din perspectiva subiectiva a personajului-narator, europeanul Allan. Multiplicarea perspectivei conduce la existenta a trei niveluri ale scriiturii si la interferenta „vocilor” narative ale textului.

De asemenea, există trei niveluri ale scriiturii: jurnalul intim al lui Allan care înregistrează evenimentele în momentul realizării lor, însemnările ulterioare ale personajului care completează sau contrazic primele impresii şi confesiunea naratorului care scrie după ce povestea de iubire s-a încheiat. Această tehnică a combinării sporeşte iluzia autenticităţii, a faptului trăit.

Noutatea construcţiei discursului narativ constă în dubla perspectivă temporală pe care naratorul-personaj o are asupra evenimentelor: contemporană şi ulterioară. “Am şovăit atâta în faţa acestui caiet pentru că n-am izbutit să afluîncă ziua când am întâlnit-o pe Maitreyi. În însemnările mele din acel an n-am găsitnimic.” Este clar că avem de-a face cu un autor implicat, un autor de-o potrivă narator şi personaj. Personajul-narator nu evocă pur şi simplu evenimentele, rememorându-le, ci reconstituie evenimentele trecute prin raportare la timpul prezent, dar şi la felul în care percepuse respectivele evenimente în momentul în care le trăise, consultând în acest scop jurnalul acelei perioade. Pe măsură ce scrie romanul, viziunea lui Allan asupra întâmplărilor trecute se modifică. Neconcordanţa dintre istoria propriu-zisă, relatată în jurnal, şi rememorarea acesteia, în romanul pe care Allan îl scrie, relativizează evenimentele şi le conferă caracter subiectiv.

Remarcabile sunt fluenta, nervozitatea tonului, eruditia, bogatia vocabularului, rafinamentul artistic si de limba, care maresc valoarea romanului. Autointrospectia constiintei si a sufletului, retrospectia, dialogul si monologul interior scot in evidenta zbuciumul interior al personajului, cauzat de incertitudinea iubirii, aceste tehnici de analiza psihologica fiind proprii construirii personajului modern

Tehnica e a replay-ului sau a stop cadrului şi e una cinematografică favorizată de jocul dublei perspective. Recitind jurnalul Allan reface filmul evenimentelor şi-şi permite luxul de-a sta asupra unor scene care ni se par mai interesante.

Viziunea autorului este şi ea dublă, dar căştigă teren viziunea omniscientă. Sentimentul că autorul prelucrează viaţa este foarte puternic şi conduce la o reconsiderare a structurii romanului.



Romanul ţine de rolul autorului implicat în faptele romanului. Faptele sunt consemnate după cum s-a priceput atunci, dar autorul are brusc o luminare care îi favorizează o ironie de semnificaţii. Întîlnirea din bibliotecă îi apare la sfîrşit lui Allan ca un eveniment care i-a schimbat destinul datorită semnificaţiei înalte pe care o poate contempla dintr-o perspectivă tîrzie a iubirii consumate. Abia după ce povestea de iubire s-a încheiat, Allan poate spune că evenimentul cheie din viaţa lui a fost întîlnirea picioarelor din bibliotecă.

 

Constructia personajelor se realizeaza intr-o perspectiva moderna, confruntandu-se doua planuri, cele doua civilizatii cu principii si valori diferite.

Din punct de vedere al tehnicii de caracterizare a personajelor, predomina caracterizarea directa, prin monologul liric, autocaracterizari, introspectie (metoda psihologica bazata pe observarea propriilor trairi psihice, auto observare), dialog.
Naratorul realizeaza prin diferite tehnici mai multe portrete ale fiecarui personaj, in diferite etape ale iubirii, prin acumularea detaliilor descriind elemente de vestimentatie, detalii fizice cu nota senzuala ("cu buzele carnoase, cu sani puternici de fecioara bengaleza"), dar si evolutia lor de-a lungul intamplarilor.

Allan, personajul principal şi în acelaşi timp personajul-narator al romanului, care oferă o perspectivă subiectivă asupra întâmplărilor, reprezintă un alter-ego al autorului. Tânărul european este raţional şi trăieşte o experienţă erotică iniţiatică prin care îşi analizează lucid sentimentele.
Maitreyi, eroina romanului este un personaj exotic, realizat in intregime din perspectiva personajului-narator, Allan, care seindragosteste de ea.

Adolescenta bengaleză, copil şi femeie în acelaşi timp, poetă, preocupată de filozofie, apreciată în cercurile intelectuale bengaleze,Maitreyi simbolizează misterul feminităţii.


Pentru crearea portretelor cat mai complexe, romanul este construit si pe baza prezentarii relatiilor dintre personaje si observatiile faptelor, limbajului, atitudinilor si gesturilor personajelor, toate acestea fiind trasaturi definitorii ale caracterizarilor de tip indirect.

Roman al experientei, "Maitreyi" reprezinta, conform lui Crohmalniceanu o "revelatoare diagrama a inaltarilor si caderilor pe care o poate cunoaste iubirea intre doi oameni cu formatii sufletesti foarte diferite" si influentele pe care aceasta o are asupra fiecarui tip de caracter.

 

Concluzie

Asadar, prin formula narativa aleasa, prin faptul ca experienta surprinsa in roman face parte din experientele absolute traite de fiinta umana, prin notarea starilor si senzatiilor, analizate cu luciditate de o natura intelectuala interesata de tot ceea ce poate deveni obiect al cunoasterii, romanul se incadreaza in categoria modernismului interbelic si a romanului „experientei”.

 


Date: 2016-01-05; view: 1268


<== previous page | next page ==>
Desfasurarea actiunii. | Maksym Kuzmenko-w48789
doclecture.net - lectures - 2014-2024 year. Copyright infringement or personal data (0.007 sec.)