CARACTERISTICA ACTIVITĂŢII Curţii Supreme de Justiţie.................................7
TOTALURILE PRACTICII REALIZATE
Conţinutul activităţii realizate în cadrul practicii în Curtea Supremă de Justiţie..............................................................................................................13
Curtea Supremă de Justiţie- organul suprem al puterii judecătoreşti.
Curtea Supremă de Justiţie este instanţa judecătorească supremă care asigură aplicarea corectă şi uniformă a legislaţiei de către toate instanţele judecătoreşti, soluţionarea litigiilor apărute în cadrul aplicării legilor, garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat.
Prin activitatea sa Curtea Supremă de Justiţie asigură respectarea principiului prezumţiei nevinovăţiei şi principiul supremaţiei legii, contribuie unui stat de drept.
Curtea Supremă de Justiţie este unica instanţă judecătorească supremă. Sediul Curţii Supreme de Justiţie este în municipiul Chişinău.
Atribuţiile Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie:
- judecă ca instanţă de recurs, cauzele în materia civilă, de contencios administrativ, penală sau alte materii în condiţiile legii procesuale
- sesizează, din oficiu sau la propunerea instanţelor judecătoreşti, Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice
- generalizează practica judiciară şi analizează statistica judiciară proprie
- dă explicaţii din oficiu în chestiunile de practică judiciară ce nu ţin de interpretarea legilor şi nu au caracter obligatoriu pentru judecători
- exercită, în limitele competenţei sale, atribuţii ce derivă din tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Componenţa Curţii Supreme de Justiţie
Curtea Supremă de Justiţie este compusă din preşedinte, din 2 vicepreşidinţi, care sunt concomitent preşedinţi ai Colegiului Civil, Comercial şi de Contencios Administrativ şi, respectiv, ai Colegiului Penal, şi din 30 judecători (dintre care doi judecători exercită concomitent funcţia de vicepreşedinţi ai colegiului) xare îşi desfăşoară activitatea în colegii şi în cadrul Plenului Curţii.
Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie sunt numiţi în funcţie de Parlament, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pînă la atingerea de vîrstă ? 65 de ani.
Pentru a fi numit în funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie judecătorul trebuie să corespundă cerinţelor prevăzute de Legea cu privire la statutul judecătorului şi să aibă o vechime în muncă în funcţia de judecător de cel puţin 10 ani.
Fiecare judecător al Curţii Supreme de Justiţie este asistat de 3 asistenţi judiciari.
Consiliul Ştiinţific Consultativ
Pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie activează Consiliul Ştiinţific Consultativ, format din savanţi şi practicieni în domeniul jurisprudenţei.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie
Plenul Curţii Supreme de Justiţie îşi desfăşoară activitatea în componenţa tuturor judecătorilor Curţii, este prezidat de preşedintele Curţii, iar în lista acestuia ? de către unul din preşedinţii colegiilor.
La şedinţele Plenului Curţii Supreme de Justiţie pot participa, în funcţie de subiectul pus în discuţie, ministrul justiţiei sau Procurorul General.
Plenul Curţii Supreme de Justiţie:
- sesizează din oficiu sau la propunerea altor instanţe judecătoreşti, Curtea Constituţională pentru a se pronunţa asupra constituţionalităţii actelor juridice
- examinează rezultatele generalizării practicii judiciare şi adoptă hotărîri cu caracter explicativ
- întru asigurarea uniformizării practicii judiciare, emite, la solicitarea instanţelor judecătoreşti, avize consultative în cazul apariţiei problemelor legate de aplicarea legii
- constituie,m după caz, colegii conform categoriilor de cauze, determină durata activităţii lor
- confirmă componenţele colegiilor
- confirmă componenţa Consiliului Ştiinţific Consultativ
- aprobă Regulamentul cu privire la organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme de Justiţie