Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






Calitatea vieții – problemele sociale

· Îngrijorare de bază a populației este Prețurile (58%). Sărăcia (50%) şi viitorul copiilor (43%), reprezintă preocuparea numărul doi pentru respondenți. Şomajul este un motiv de îngrijorare pentru 39% dintre respondenți, iar corupția – 33%.

· În general, populația nu este mulțumită de felul în care trăiește – 27% au indicat că nu sunt nici mulțumiți, nici nemulțumiți, încă 52% nu sunt mulțumiți (ceea ce este cu 9 p.p. mai mult decât în cercetarea precedentă).

· Aspectele care trezesc cea mai mare nemulțumire din partea populației sunt viața politică din țară (50% a indicat că nu sunt deloc mulțumiți și încă 39% - că sunt nu prea mulțumiți), cantitatea banilor (ponderea cumulată a celor nemulțumiți constituie 87%). Asistenţa medicală de care dispun îi frustrează pe 71%. Aspectele care au fost apreciate mai pozitiv decât restul sunt: locuință (60% au fost mulțumiți – cu 14 pp mai puţin decît în studiul precedent), transport(57% datele sunt asemănătoare cu studiul precedent)serviciul (50% - dintre cei mulțumiți, cu toate că fiecare al doilea nu este satisfăcut cu serviciul său).

· În cazul aprecierii propriei vieți, se observă o tendință similară cazului când respondenții au fost rugați să aprecieze așteptările față de viața economică a țării. Astfel, ei au încredere că viața lor se va schimba spre bine peste un an (19%), în timp ce viața în prezent este aproximativ la fel ca și cea de acum un an pentru 49%, pentru alți 30% ea este mai proastă și pentru 10% - e cu mult mai proastă.

· 42% au indicat că banii nu le ajung nici pentru strictul necesar (12 pp mai mult decît în studiul precedent), încă 43% au menționat că le ajunge doar pentru strictul necesar (2 pp mai puţin decît în studiu precedent). 12% au afirmat că le ajunge pentru un trai decent, dar nu își pot permite procurarea unor bunuri mai scumpe.

· Banii de care dispun, cetățenii îi utilizează pentru consum. Astfel, 78% au indicat că nu au mijloace financiare pentru a le investi, încă 7% au unele economii, dar le țin pentru zile negre, alte 7% nu au economii, deoarece deja le-au investit, 3% se tem de a investi economiile de care dispun, 2% au economii, însă nu știu unde să le investească şi 1% au economii și intenționează să le investească.

· TV-ul rămâne sursa principală de informare – 83% privesc zilnic TV-ul și 87% au indicat că acesta este cea mai importantă sursă de informare pentru ei. Pe locul doi se află internetul care este utilizat zilnic de către 44% de populație și 38% l-au numit ca cea mai importantă sursă de informare. Radioul apare pe locul trei, fiind ascultat zilnic de către 39% dintre cei intervievați. Presa și cărțile rămân a fi alegerea minorității.



· Vorbind de încrederea în sursele de informare, se poate observa că TV-ul este și acea sursă care trezește cea mai mare încredere în rândul populației – 50% au afirmat astfel. Internetul ocupă poziția doi, cu 20%. radioul, cu 5%, s-a plasat pe locul trei.

· Analizînd sursele de informare se poate de menţionat că populaţia primeşte informaţie despre evenimentele ce au loc în ţară şi peste hotare din: emisiunile televiziunii moldovenești, radiou 73%, din emisiunile televiziunii ruse, radiou 40% şi din noutățile de pe siturile informaţionale din internet 21%.

· Populaţia are încredere mai mult în mass-media autohtonă 55%, în mass-medi rusească 46%, mass-media din UE 35% şi nu în ultimul rînd în mass-media din România 33%.

· 51% dintre respondenți se simt liberi de a spune ceea ce cred despre conducerea țării, în timp ce ponderea celor care se simt liberi de a ieși în stradă și de a protesta față de deciziile luate de către conducerea țării este mai mică și constituie 33%. Astfel, 61% nu ar risca să participe la o grevă.

Politica

· 33% din populație se interesează de politică, încă 24% au indicat că aceasta îi interesează nici mult, nici puțin.

· Instituțiile, în cazul cărora ponderea celor care au încredere în ele depășește ponderea celor care nu au încredere în ele, sunt: biserica (40% au foarte multă încredere și 41% au o oarecare încredere) și mass-media (corespunzător – 3% și 45%). Liderii acestui top de încredere au rămas neschimbați, față de situația din studiul precedent. Partidele politice au înregistrat cel mai scăzut nivel de încredere a populației – 10% au menționat că au o oarecare încredere în acestea, în timp ce 54% deloc nu au încredere în acestea și 33% nu prea au încredere. O situație similară se observă în cazul Parlamentului (88% nu au încredere), a Președintelui(86% nu au încredere), a Guvernului(76% nu au încredere), în Justiție(76% nu au încredere).

· Femeile care participă în politică se bucură de o mai mare încredere din partea populaţiei, decît bărbaţii politicieni, astfel în femeile politicieni au încredere 30% din respondenţi, iar în bărbaţii politicieni cu 7pp mai puţin. Desemenea s-a remarcat un grad mai mare de neîncredere a respondenţilor, faţă de bărbaţii care activează în parlament -73%, guvern – 72% şi conducerile raionale 62%, decît femeile care activează în aceste instituţii. Diferenţa gradului de neîncredere, pentru femeile care activează în parlament – este cu 13 pp mai puţin, doamnele care activează în guvern 11 pp mai puţin, iar pentru cele care activează în conducerea raională diferenţa este de doar 9pp.

· Vorbind de personalitățile politice în care populația are încredere, se poate observa că 46% nu au încredere în niciun politician, alte 9% nu au putut răspunde la această întrebare. În rest, 8,8% au încredere în Iurie Leancă, 8,6% - Igor Dodon, 6,4% - Vladimir Voronin, 3,6% Renato Usatîi, 3,3% - Vlad Filat, şi cîte 3,2% au acumulat Mihai Ghimpu, Dorin Chirtoacă şi Marian Lupu. Fiind rugați să indice câtă încredere au respondenții în anumiți politicieni, poate fi observat că domnul Leancă, de asemenea, este liderul acestui rating cu un scor pozitiv de 37% (-5 p.p. față de noiembrie 2014), fiind urmat de către Dorin Chirtoacă, cu 34% (-1 p.p.), Igor Dodon – 31% (+9 pp), Renato Usatîi -25%, Vladimir Voronin – 23% (-8 pp), Marian Lupu – 17% (-13 p.p.), Vlad Filat – 12% (-14 p.p.). Cel mai mare scor negativ a fost înregistrat în cazul lui Vladimir Plahotniuc – 87%, Vlad Filat – 84%, Nicolai Timofte - 83%, Marian Lupu – 79%.

· Vorbind de partidele politice, PSRM a înregistrat cel mai înalt scor pozitiv la capitolul încredere – 30%, fiind urmat de partidul Nostru – cu 24%, PCRM – cu 23%, PL – 22%, PLDM - cu 16%, și PD - cu 14%.

· Dacă duminica viitoare ar fi organizate alegeri, 59% din populație adultă sunt absolut siguri că s-ar prezenta la vot, încă 19% sunt siguri, iar 10% probabil s-ar prezenta. 10% au indicat că mai curând nu vor veni la urnele de vot.

· Astfel, fiind rugați să spună cu care partid ar vota, 16% au indicat PSRM, (+9 p.p., față de studiul precedent), alte 11,3% - PCRM (-3 p.p.), 11,1 – PL (+4 p.p.), 7,1% - PLDM (-7 p.p.), 6,5% - Partidul Nostru, 6,2% - Partidul Popular European, iar PDM a acumulat doar 5,7% (-6 p.p.). 30,1% dintre respondenți au rămas indeciși.

· Ratingul partidelor cu care la sigur nu ar vota este condus, de către Partidul Liberal Democrat (26,4%, +8 p.p. față de sondajul din noiembrie 2014), fiind urmat de către Partidul Liberal (24,8%, 7p.p.), Partidul Democrat (24,7%, +9p.p.), Partidul Comuniștilor (24,5%, 0 p.p.), iar Partidul Socialiştilor cumulînd doar (13,6%, -4p.p.). 25,5% nu au putut răspunde la această întrebare.

· Mai mult de jumătate din respondenţi (56,3%), au indicat că nu regretă deloc alegerea făcută la 30 noiembrie, doar 14,7% din respondenţi au menţionat că regretă mult sau foarte mult acea alegere, iar 10,2% au menţionat că regretă puţin.

· După părerea majorității, Republica Moldova nu este guvernată de voința poporului (81%).

· Majoritatea sunt de părerea că alegerile în Republica Moldova nu sunt libere și corecte (70%).

· Ridicarea nivelului de trai (65%), întărirea ordinii în țară (54%) și dezvoltarea economiei (54%), sunt 3 cele mai importante probleme ce necesită o rezolvare urgentă. Urmează lupta împotriva corupției (50%).

· Activitatea Guvernului condus de către Gaburici cu greu a fost apreciată de către respondenţi deoarece încă este la început de cale şi a reuşit să realizeze careva schimbări, dar totuşi ,2% au o părere foarte bună despre el, încă 6,5% au avut o părere destul de bună, însă 15,6% au apreciat opinia cu fiind una destul de rea și 12,2% - foarte rea. 30,9% nu au putut atribui vreun calificativ acesteia și au oferit un răspuns neutru, iar în jur de 35% din respondenţi nu au putut răspunde la această întrebare.

· Populaţia nu doreşte să susţină un guvern minoritar, de această părere sunt mai mult de jumătate din respondenţi 55%, doar 11% sunt gata să susţină un astfel de guvern, iar 19% nu au putut aprecia dacă ar susţine sau nu și au oferit un răspuns neutru.

· 41% din respondenţi consideră că din momentul investirii noului guvern, corupţia a luat amploare, de asemenea 41% consideră că a rămas la fel şi doar 6,6% consideră că corupţia s-a diminuat.


Date: 2015-12-24; view: 755


<== previous page | next page ==>
Rezultatele principale | WAGONS FULL OF COTTON
doclecture.net - lectures - 2014-2024 year. Copyright infringement or personal data (0.006 sec.)