Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






Articolul 34. Cereri individuale

Curtea poate fi sesizată printr-o cerere de către orice persoană fizică, orice organizaţie neguvernamentală sau de orice grup de particulari care se pretinde victimă a unei încălcări de către una dintre înaltele părţi contractante a drepturilor recunoscute în Convenţie sau în Protocoalele sale. Înaltele părţi contractante se angajează să nu împiedice prin nici o măsură exerciţiul eficace al acestui drept.

În cauza Boicenco c. Moldovei, reclamantul a declarat că refuzul autorităţilor de a permite avocaţilor săi consultarea unui medic privat şi a fişei sale medicale constituie o împiedicare a accesului la Curte. Curtea a constatat că avocaţii au informat autorităţile privind intenţiile de a apăra drepturile persoanei în faţa Curţii. Curtea a susţinut că această cerere a fost rezonabilă şi nu a existat un interes de a o respinge. Curtea a remarcat că avocaţii reclamantului nu au putut prezenta observaţiile lor cu privire la prejudiciul material din cauza lipsei accesului la reclamant şi la fişa sa medicală.

În cauza Oferta Plus c. Moldoei, Curtea a constatat că se creează impresia că urmărirea penală împotriva lui C.T. a fost ca urmare a adresării acestuia la Curte. C.T. era directorul reclamantului, persoana care a semnat această cerere şi singurul angajat al companiei, care a rămas după ce activitatea ei a fost blocată de către autorităţi. Curtea a considerat că orice presiune necorespunzătoare asupra sa, în legătură cu această cauză ar putea fi considerată o ingerinţă în dreptul reclamantului de a depune cerere. C.T. a fost învinuit de comiterea unei infracţiuni care era strîns legată de obiectul cererii. C.T. a fost învinuit pentru prima dată după ce Guvernul a fost informat despre prezenta cerere.

Cu referire la confidenţialitatea discuţiilor cu avocatul, Curtea a menţionat că este o ingerinţă în relaţia avocat – client şi astfel, în dreptul de a depune cerere individuală, garantat de art. 34 al Convenţiei. Cu referire la peretele de sticlă din izolatorul de detenţie provizorie din CCCEC, Curtea menţionează că nu este neapărat să aibă loc o interpretare. O suspiciune veritabilă, bazată pe motive rezonabile că discuţia ar fi fost ascultată, poate fi suficientă pentru a limita eficacitatea asistenţei.

În cauza Cebotari c. Moldovei, Curtea a constatat că orice comunicare între client şi avocat trebuie să fie deschisă şi onestă. O ingerinţă în relaţia avocat – client şi prin urmare dreptul la un recurs individual nu necesită în mod neapărat existenţa unei interceptări sau ascultări, putînd fi suficientă o bănuială verosimilă. Avînd în vedere cele constate în cauza Oferta Plus şi legătura acesteia cu cea examinată, Curtea a susţinut că paravanul de sticlă din CCCEC a afectat dreptul la un recurs individual.



În cauza Colibaba c. Moldovei, cu referire la scrisoarea Procurorului General către preşedintele Consiliului Baroului Avocaţilor, Curtea menţionează că „presiunea” include nu doar acţiunea coercitivă directă şi actele flagrante de intimidare, dar de asemenea şi alte acte improprii, indirecte sau contacte de altă natură ce au ca scop descurajarea reclamanţilor şi determinarea lor să renunţe la recursul oferit de Convenţie. Curtea a fost de acord cu faptul că scrisoarea Procurorului General a fost o presiune asupra avocatului reclamantului şi asupra tuturor avocaţilor. Însăşi formularea scrisorii ar fi putut avea un efect de intimidare asupra intenţiei avocatului.

În cauza Paladi c. Moldovei, Curtea a remarcat că, în pofida măsurilor provizorii indicate Guvernului în temeiul art. 39 al Regulamentului Curţii, se pare că au existat deficienţe serioase la fiecare etapă a procesului de conformare cu măsurile provizorii, începînd cu absenţa în biroul agentului guvernamental a funcţionarilor care să răspundă la apelurile telefonice urgente de la Grefă şi continuînd cu omisiunea acelui Birou de a întreprinde anumite acţiuni. De asemenea, s-au constatat omisiunile judecătoriei Centru de a examina de urgenţă chestiunea, cu toate că reclamantul era într-o stare gravă, fapt ce a constituit motiv pentru Curte de a indica măsura provizorie. Curtea constată lipsa în legislaţia şi practica naţională a prevederilor clare care să ceară unei instanţe naţionale să examineze de urgenţă o măsură provizorie şi în al doilea rînd, deficienţele în organizarea activităţilor biroului agentului guvernamental.

 

***

Problema de acces la asistenţa medicală, la avocat, confidenţialitatea discuţiilor, a fost abordată în compartimentele precedente.

Referitor la eventualele ingerinţe ale autorităţilor moldoveneşti în dreptul persoanei de acces la Curtea Europeană, se cere de menţionat că nu există confirmare că au fost efectuate reforme în vederea excluderii unor asemenea situaţii.

În ceea ce priveşte unele decizii ale autorităţilor se menţine o doză mare de subiectivism neinterzis de legislaţie.

Există unele probleme privind previzibilitatea legii în legislaţia penală care se reflectă în calificarea unor infracţiuni din Capitolul V Cod Penal, sau practicarea ilegală a activităţii de întreprinzător (art. 241 Cod Penal). Pronunţarea unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărîri contrare legii (art. 307), neglijenţa în serviciu (art. 329) ş.a. este interpretată în mod diferit de juriştii moldoveni, creîndu-se situaţii cînd pentru fapte similare soluţiile sunt diferite: una prevede răspundere penală, alta, răspundere disciplinară. Exemple pertinente se pot întîlni şi în alte domenii ale dreptului.

Nu se cunosc cazuri în care autorităţile au pornit vreo investigaţie în privinţa persoanelor ce au împiedicat accesul la Curte prin diferite metode. În multe situaţii reprezentanţii autorităţilor găsesc vinovaţi avocaţii care asistă reclamanţii la Curtea Europeană, fapt confirmat şi în cauza Colibaba.

Nu există prevederi legale pertinente în procedura penală referitoare la examinarea măsurilor provizorii în situaţii similare cu cele expuse în cauza Paladi, aceasta rămînînd ca o problemă pentru legiuitor.

De menţionat că, în ultimul timp, în activitatea biroului agentului guvernamental s-au observat schimbări.

 


Date: 2016-01-05; view: 719


<== previous page | next page ==>
II. Recurs efectiv privind compensaţiile pentru maltratare şi acţiunile ilegale ale poliţiştilor | Articolul 1, Primul Protocolul adiţional la Convenţie
doclecture.net - lectures - 2014-2024 year. Copyright infringement or personal data (0.006 sec.)