Articolul 1, Primul Protocolul adiţional la Convenţie

Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional.

Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.

Jurisprudenţa:

1. Cauza Prodan c. Moldovei hotărîrea din 18 mai 2004;

2. Cauza Luntre şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 15 iunie 2004

3. Cauza Pasteli şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 15 iunie 2004;

4. Cauza Sîrbu şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 15 iunie 2004;

5. Cauza Bocancea şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 6 iulie 2004;

6. Cauza Croitoru c. Moldovei hotărîrea din 20 iulie 2004;

7. Cauza Ţîmbal c. Moldovei hotărîrea din 14 septembrie 2004;

8. Cauza Popov (1) c. Moldovei hotărîrea din 18 ianuarie 2005;

9. Cauza Dumbrăveanu c. Moldovei hotărîrea din 24 mai 2005;

10. Cauza Scutari c. Moldovei hotărîrea din 26 iulie 2005;

11. Cauza Daniliuc c. Moldovei hotărîrea din 18 octombrie 2005;

12. Cauza Baibarac c. Moldovei hotărîrea din 15 noiembrie 2005;

13. Cauza Lupăcescu şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 21 martie 2006;

14. Cauza Lungu c. Moldovei hotărîrea din 09 mai 2006;

15. Cauza Istrate c. Moldovei hotărîrea din 13 iunie 2006;

16. Cauza Lozan şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 10 octombrie 2006;

17. Cauza Drăguţă c. Moldovei hotărîrea din 31 octombrie 2006;

18. Cauza Moisei c. Moldovei hotărîrea din 19 decembrie 2006;

19. Cauza Oferta Plus SRL c. Moldovei hotărîrea din 19 decembrie 2006;

20. Roşca c. Moldovei hotărîrea din 22 martie 2005 ;

21. Cauza ASITO c. Moldovei hotărîrea din 08 noiembrie 2005;

22. Cauza Popov (II) c. Moldovei hotărîrea din 06 decembrie 2005;

23. Cauza Josan c. Moldovei hotărîrea din 21 martie 2006;

24. Cauza Ermicev c. Moldovei hotărîrea din 08 august 2006;

25. Cauza Melnic c. Moldovei hotărîrea din 14 noiembrie 2006;

26. Cauza Nistas Gmbh c. Moldovei hotărîrea din 12 decembrie 2006;

27. Cauza Avramenko c. Moldovei hotărîrea din 06 februarie 2007;

28. Cauza Cooperativa agricolă Slobozia-Hanesei c. Moldovei hotărîrea din 03 aprilie 2007;

29. Cauza Mazepa c. Moldovei hotărîrea din 10 mai 2007;

30. Cauza Botnari c. Moldovei hotărîrea din 19 iunie 2007;

31. Cauza Biţa şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 25 septembrie 2007;

32. Cauza Mizernaia c. Moldovei hotărîrea din 25 septembrie 2007;

33. Cauza Clionov c. Moldovei hotărîrea din 09 octombrie 2007;

34. Cauza Curăraru c. Moldovei hotărîrea din 09 octombrie 2007;

35. Cauza Grivneac c. Moldovei hotărîrea din 09 octombrie 2007;

36. Cauza Buianovschi c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

37. Cauza Deordiev şi Deordiev c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

38. Cauza Marcu c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

39. Cauza Ţiberneac Olga c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

40. Cauza Ţiberneac Vasile c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

41. Cauza Vitan c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

42. Cauza Lipatnikova şi Rudic c. Moldovei hotărîrea din 23 octombrie 2007;

43. Cauza Deliuchin c. Moldovei hotărîrea din 23 octombrie 2007;

44. Cauza Nadulişneac Ion c. Moldovei hotărîrea din 16 octombrie 2007;

45. Cauza Banca Vias c. Moldovei hotărîrea din 06 noiembrie 2007.

46. Cauza Mihalachi c. Moldovei hotărîrea din 09 ianuarie 2007;

47. Cauza Moldovahidromaş c. Moldovei hotărîrea din 27 februarie 2007;

48. Cauza Cooperativa agricolă Slobozia-Hanesei c. Moldovei (cererea nr. 39745/02);

49. Cauza Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova şi alţii c. Moldovei hotărîrea din 27 februarie 2007

50. Cauza Ovciarov c. Moldovei hotărîrea din 14 aprilie 2007;

51. Cauza Bimer S.A. c. Moldovei hotărîrea din 10 iulie 2007;

52. Cauza Cazacu c. Moldovei hotărîrea din 23 octombrie 2007

53. Cauza Venera Nord-Vest Borta A. G. c. Moldovei (cererea 31535\02);

În cauzele Roşca c. Moldovei (cererea nr. 6267/02), ASITO c. Moldovei (cererea nr. 40663/98), Josan c. Moldovei (cererea nr. 37431/02), Popov (II) c. Moldovei (cererea nr. 19960/04), Macovei şi alţii c. Moldovei (cererile 19253/03, 17667/03, 31960/03, 19263/03, 17695/03, 31761/03), Ermicev c. Moldovei (cererea 42288/02), Melnic c. Moldovei (cererea nr.6923/03), Nistas Gmbh c. Moldovei (cererea nr.30303/03), Oferta Plus SRL c. Moldovei (cererea nr. 14385/04), Mihalachi c. Moldovei (cererea nr.37511/02), Venera Nord-Vest Borta A.G. c. Moldovei (cererea nr.31535/02), Moldovahidromaş c. Moldovei (cererea nr.30475/03), Ovciarov c. Moldovei (cererea nr.31228/02), Curtea a constatat că, casarea unei hotărîri judecătoreşti după ce a devenit irevocabilă şi fără drept de recurs, constituie o ingerinţă în dreptul beneficiarului hotărîrii judecătoreşti la protecţia proprietăţii.

În cauza Bimer S.A. c. Moldovei, Curtea a constatat că încetarea valabilităţii licenţei pentru desfăşurarea unei afaceri constituie o ingerinţă în dreptul la respectarea bunurilor, garantat de articolul 1 al Primului Protocoladiţional la Convenţie.

În cauza Cazacu c. Moldovei, Curtea a constatat că refuzul instanţelor naţionale de a-i acorda reclamantului compensaţiile pentru concediere (indemnizaţia de concediere, salariul pentru două luni după concedierea sa şi compensaţia pentru concediul nefolosit) a constituit o ingerinţă în drepturile sale garantate de articolul 1 al Primului Protocoladiţional la Convenţie.

În restul cauzelor ce au tangenţă la acest capitol, Curtea a constatat că imposibilitatea reclamantului de a obţine executarea hotărîrii judecătoreşti, în perioada cît aceasta era executorie, a constituit o ingerinţă în dreptul său la protecţia proprietăţii, aşa cum prevede prima propoziţie a primului paragraf al articolului 1 al Protocolului nr. 1 la Convenţie.

***

Analizînd cauzele în care Moldova a fost condamnată în baza art.1 al Primului Protocol adiţional la Convenţie, constatăm că, în majoritatea cazurilor, violările acestui articol sunt strîns legate de violarea art.6 § 1 din Convenţie în ceea ce priveşte neexecutarea unei hotărîri judecătoreşti sau casarea unei atare hotărîri.

În cauzele în care au fost examinate pretinse încălcări ale articolului 1 al Primului Protocol adiţional la Convenţie, Curtea a reiterat că o „pretenţie” poate constitui un „bun” în sensul articolului 1 al Protocolului menţionat, dacă ea este suficient de certă pentru a fi executorie (a se vedea Stran Greek Refineries and Stratis Andreadis c. Greciei, hotărîre din 9 decembrie 1994, Seria A nr. 301-B, § 59, Burdov c. Rusiei, nr. 59498/00, § 40, ECHR 2000-III). De altfel, această concluzie poate fi dedusă şi din conţinutul legislaţiei naţionale a Republicii Moldova, în special din prevederile art.285 Cod civil, care stipulează că bunuri sunt atît lucrurile susceptibile de apropiere individuală sau colectivă, cît şi drepturile patrimoniale. Or, o pretenţie executorie nu este alceva decît un drept patrimonial ce aparţine persoanei reclamante.

În cazurile în care a fost constatată violarea art.6 §1 din Convenţie bazată pe casarea unei hotărîri judecătoreşti irevocabile, Curtea a considerat că acestă casare constituie o ingerinţă în dreptul beneficiarului hotărîrii judecătoreşti la protecţia proprietăţii. Această ingerinţă, nefiind justificată ca servind unui interes public, nu a asigurat un echilibru just, iar reclamantul a fost obligat să suporte o sarcină individuală şi excesivă (a se vedea Brumărescu c. Romaniei, [GC], nr. 28342/95, § 75-80, ECHR 1999-VII). Cu alte cuvinte, „pierderea” unei hotărîri judecătoreşti în rezultatul casării ilegale a acesteia echivalează cu pierderea bunului, datorită deposedării ilegale.

În cazul neexecutării sau executării tardive a hotărîrilor judecătoreşti privind plata unei sume de bani, Curtea a menţionat că dreptul lezat conform acestei prevederi constă în împiedicarea reclamantului de a beneficia de banii pe care el în mod rezonabil se aştepta să-i primească, iar în cazul neexecutării hotărîrilor judecătoreşti privind dobîndirea unor bunuri în proprietate, încălcarea constă în imposibilitatea reclamantului de a beneficia de bunurile sale şi de a dispune de ele după bunul său plac.

În esenţă, motivele care au determinat violarea articolului 1 al Primului Protocoladiţional la Convenţie sunt, în principiu, aceleaşi ca şi în cazul violării art.6 §1 din Convenţie. Din acest considerent, în majoritatea cazurilor, Curtea a examinat pretinsele încălcări ale articolului 1 al Primului Protocoladiţional la Convenţie împreună cu pretinsele încălcări ale art.6 § 1 din Convenţiee. Justificările Guvernului referitoare la ingerinţa în drepturile reclamantului bazate în majoritate pe lipsa fondurilor pentru executarea hotărîrilor judecătoreşti a fost apreciată critic de către Curte şi cu această ocazie, a ţinut să reitereze că „lipsa fondurilor şi a spaţiului locativ alternativ nu poate justifica o astfel de omisiune” (a se vedea, mutatis mutandis, Ambruosi c. Italiei, nr. 31227/96, §§ 28-34, 19 octombrie 2000).

Constatînd violarea dreptului de proprietate garantat de către articolul 1 al Primului Protocoladiţional la Convenţie, Curtea impune statului pîrît obligaţia de a pune capăt violării şi a repara consecinţele acesteia, în aşa mod, încît să restabilească pe cît e posibil situaţia existentă înainte de violare (a se vedea Former King of Greece and Others c. Greciei [GC], nr. 25701/94, § 72). Reparaţia trebuie să aibă scopul de a repune reclamantul în situaţia în care el s-ar fi aflat dacă violarea nu ar fi avut loc.

În cazurile în care reclamantul a fost privat de proprietatea asupra unui bun, repunerea în situaţia anterioară constă în restituirea bunului respectiv sau în acordarea echivalentului bănesc al acestuia. Ţinînd cont de faptul că folosinţa bunului este susceptibilă de a produce anumite venituri, reclamantul este îndreptăţit să obţină cu titlu de despăgubire şi valoarea eventualelor venituri. În cauzele privitoare la acordarea spaţiului locativ, aceasta se apreciază, de regulă, în funcţie de plata pentru chiria pe care reclamantul ar fi obţinut-o în cazul în care ar fi deţinut controlul asupra bunurilor sale şi ar fi avut posibilitatea de a le închiria. Echivalentul bănesc al bunului la care pretinde reclamantul nu poate fi acordat în cazul în care prin hotărîrea judecătorească nu se prevede acordarea apartamentului în proprietate, ci doar dreptul de a folosi spaţiul locativ de stat (Curăraru c. Moldovei, §44, Lozan c. Moldovei, §43). Atunci cînd face evaluarea unei cauze, Curtea ia în consideraţie faptul că reclamantul, în mod inevitabil, ar fi suportat anumite întîrzieri în găsirea chiriaşilor potriviţi şi ar fi suportat anumite cheltuieli de întreţinere a casei, precum şi de plată a impozitelor (Prodan c. Moldovei, §74, Ermicev c. Moldovei, §31).

În mod similar se procedează şi în cazurile în care pretenţia executorie constă în plata unei sume de bani. Prin repunerea în situaţia anterioară, reclamantul este îndreptăţit să pretindă suma de bani propriu-zisă şi suplimentar dobînda legală prevăzută de art.619 Cod civil, calculată în funcţie de rata de refinanţare stabilită de Banca Naţională a Moldovei pentru perioada în care persoana a fost privată de posibilitatea de a beneficia de banii săi (Josan c. Moldovei, §37, Banca Vias c. Moldovei, § 45). În cazul în care reclamantul a obţinut plata capitalului, el poate pretinde doar la acordarea compensaţiilor în privinţa venitului ratat (Lupăcescu şi alţii c. Moldovei, §31).

[1]Hotărîrea Curţii de Conturi nr.47 din 14.11.97 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Ministerului Comunicaţiilor şi Informaticii al Republicii Moldova şi a unor întreprinderi din subordine (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.36-37/13 din 23.04.1998);Hotărîrea Curţii de Conturi nr. 57 din 14.06.2001 privind rezultatele controlului asupra executării bugetului mun. Chişinău pe anul 2000 (Monitorul Oficial al R Moldova nr.94-96/51 din 10.08.2001); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.46 din 23.05.2002 privind rezultatele controlului asupra activităţii economico-financiare a Primăriei mun. Chişinău în perioada anilor 1998-2001 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.113-114/34 din 05.08.2002); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.42 din 11.06.2003. privind rezultatele controlului asupra elaborării şi executării bugetului municipiului Chişinău pe anul 2002 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.153-154/34 din 22.07.2003); Hotărîrea Curţii de Conturi nr.44 din 02.07.2004 privind rezultatele controlului asupra elaborării şi executării bugetului municipiului Chişinău pe anul 2003 (Monitorul Oficial al R. Moldova nr.163-167/26 din 03.09.2004).

[2] Legea cu privire la poliţie nr.416-XII din 18.12.1990, art.35, Veştile nr.12/321, 1990; Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544-XIII din 20.07.1995, art.30, Monitorul Oficial al RM nr.59-60/664 din 26.10.1995; Legea cu privire la Procuratură nr.902-XII din 29.01.1992, art.45, Monitorul nr.1/23 din 30.01.1992 (abrogată la 18.04.2003); Legea cu privire la Procuratură nr.118-XV din 14.03.2003, art.38, Monitorul Oficial nr.73-75/328 din 18.04.2003.

[3] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.9/46 din 05.02.1998

[4] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.109-111/793 din 31.08.2000

[5] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.88-90/459 din 04.06.2004

[6] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.126-128/611 din 23.09.2005

[7] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 13-15/39 din 24.01.2006.

[8] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.134-137/543 din 25.07.2008

[9] Monitorul, nr.2/33 din 28.02.1994.

[10] Idem.

[11] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.34-35/112 din 03.03.2005.

[12] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.126-130/603 din 11.08.2006.

[13] Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.134-137 din 25.07.2008.

Date: 2016-01-05; view: 825