C. AMPLASAREA CONSTRUCŢIEI ŞI ORGANIZAREA TERENULUI

MUZEE

A. GENERALITĂŢI

Muzeele sînt instituţii în care se colecţionează, se păstrează şi se prezintă anumite obiecte clasata pe categorii, după afinităţi, pentru îmbogăţirea cunoştinţelor de ordin ştiin­ţific, artistic, tehnic, social-politic etc. ale oamenilor muncii, organizaţiilor de masă, studen­ţilor şi oamenilor de ştiinţă, prin vizionare directă sau prin experimentarea obiectelor expuse.

Păstrarea obiectelor trebuie să se facă în cele mai bune condiţii de conservare, iar pre­zentarea lor publicului şi cercetătorilor în cele mai bune condiţii de examinare.

Muzeele au un caracter de permanenţă.

B. CLASIFICARE

Muzeele pot fi clasificate după diferite criterii, şi anume :

a) După natura şi caracterul obiectelor expuse

—Muzee de artă plastică (pictură, sculptură, acuarelă, desen, gravură etc.).

—Muzee de artă aplicată (decorativă): lucrări în lemn, metal, ceramică, fildeş, jad, cristal de rocă, ţesături etc.

—Muzee de ştiinţe ale naturii (fizică, chimie, electricitate, geologie, zoologie, bota­nică etc.).

—Muzee tehnice (de construcţii, industriale, de transporturi, de gospodărie agricolă, de comerţ etc.).

—Muzee cu caracter social (de etnografie, artă populară, higiena, al mamei şi copilului etc.).

—Muzee cu caracter istoric (de arheologie, istoria civilizaţiei, muzee militare, muzee ale revoluţiilor, muzee ale unei instituţii — de exemplu muzeul teatrului naţional — etc.).

—Muzee comemorative (denumite şi case memoriale); ele sînt organizate, în general, în case în care s-au născut sau au trăit oameni însemnaţi prin activitatea lor ştiinţifică, artistică, socială sau politică şi în care se adună şi se păstrează obiecte şi documente în legătură cu viaţa şi activitatea lor.

—Muzee mixte, în care se grupează diferite secţiuni de genul şi caracterul celor enumerate mai sus.

b) După întinderea teritoriului la care se referă

Muzee cu caracter regional, raional, orăşenesc sau sătesc. Ele au un caracter estetic, istoric sau evocator al unui fapt important (de exemplu : un muzeu al Dobrogei, la Constanţa ; muzeul arheologic din Sarmisegetuza ; muzeul general din Deva instalat într-o casă istorică din secolul al XVIII-lea etc.).

În afara celor menţionate mai sus, pot exista muzee care să deservească întreg teritoriul unei ţări cum este muzeul de artă al R.P.R. din Bucureşti.

C. AMPLASAREA CONSTRUCŢIEI ŞI ORGANIZAREA TERENULUI

a) Amplasarea în cadrul localităţii

Muzeele trebuie să beneficieze de un amplasament în cadrul centrului cultural al locali­tăţii respective şi să fie uşor accesibile vizitatorilor. Ele constituie elemente reprezentative de arhitectură şi se situează, de preferinţă, în pieţe publice sau pe artere de mare circulaţie.

Uneori însă se pot situa şi în parcuri de cultură şi odihnă. În asemenea cazuri, ele trebuie să fie bine deservite de mijloace de transport în comun.

Construcţiile se aşează, de preferinţă, într-un cadru de plantaţii şi bazine de apă sau lacuri, care le pun în valoare şi le izolează de zgomotul şi praful circulaţiei de pe străzi. Aşe­zarea se face astfel încît construcţiile să beneficieze du o bună perspectivă de front sau chiar oblică (arteră, esplanadă, pajişte etc.). Retragerea de la alinierea străzii trebuie să fie de minimum 10 — 15 m, după importanţa clădirii.

Aceste indicaţii se referă la construcţiile noi. în cazul unor clădiri existente se va căuta, după posibilităţi, a li se amenaja un cadru cît mai bun posibil, ţînîndu-se seama de situaţia de fapt.

Date: 2016-01-03; view: 868