D. PRINCIPII DE ORIENTARE

a) Organizarea funcţională

1. Obiectivele muzeului. Obiectivele de bază sînt: conservarea in bună stare a obiectelor din colecţie, prezentarea obiectelor în cele mai bune condiţii de vizibilitate şi de cerce­tare, atît pentru marele public cît şi pentru cercetători şi studenţi.

— Conservarea cuprinde :

Dispozitive de securitate şi de pază împotriva incendiului (închideri speciale, averti­zoare, materiale incombustibile, grilaje, balustrade şi vitrine de protecţie, reţele de apă, aparate extinctoare etc.).

Dispozitive de conservare împotriva agenţilor distructivi fizici şi chimici: lumina (decolorare), temperatura (dilatare, contractare, dezagregare), umiditatea (descompuneri, mucegai, rugină), praful şi fumul (murdărie, substanţe corozive — etc.).

Determinarea şi gradarea acestor dispozitive diferă foarte mult, în funcţie de natura şi valoarea obiectelor din colecţii.

Prezentarea se face după importanţa şi volumul obiectelor respective. Se deosebesc două categorii de obiecte şi anume :

Obiecte foarte importante pentru marele public. Ele trebuie să fie situate în amplasamente uşor accesibile şi puse în valoare, pentru a putea fi bine examinate şi apreciate.

Obiecte mai puţin importante pentru marele public, prezentînd totuşi interes pentru studii şi cercetări ştiinţifice. Ele sînt, în general, accesibile numai unui număr restrîns de per­soane (oameni de specialitate, studenţi) şi nu au nevoie de o prezentare ca a celor din prima categorie. Ele sînt aşezate în depozite sau „rezerve" amenajate şi pentru studiu. Uneori ele pot fi însoţite de machete, copii sau fotografii după obiecte asemănătoare.

2. Principii de organizare. Amenajarea muzeelor diferă în raport cu natura obiectelor expuse, cu mărimea şi culoarea lor, cu starea de repaus sau de mişcare, cu valoarea lor mate­rială, ştiinţifică sau artistică etc. Unele principii sînt insă valabile pentru cele mai multe cazuri şi anume :

— Elasticitatea compunerii planului. Un muzeu se completează şi se reînnoieşte în mod permanent. Clădirea lui trebuie să poată fi adaptată cu uşurinţă, unor împrejurări noi şi variate. în acest scop, trebuie folosit un sistem de construcţie cu pereţi şi puncte portante cit mai puţin numeroase şi cu posibilitatea de a se înfiinţa cu uşurinţă pereţi despărţitori în locu­rile necesare sau a se desfiinţa cei existenţi.

—Clasarea raţională a materialului din colecţii. Această operaţie se poale face după diferite criterii :

Cronologic : pe epoci sau faze succesive (exemple : epocile de pictură ; istoria maşinii cu abur, evoluţia confortului în locuinţe etc.)

Geografic : pe ţări, pe regiuni sau pe localităţi.

Natura materialelor obiectelor expuse : lemn, fier, ceramică etc.

—Modul de punere in valoare a obiectelor se poate face astfel :

Ca elemente izolate, fără legătură organică sau directă cu celelalte obiecte expuse in apropiere. în acest caz, ele sînt aşezate de preferinţă într-un mediu înconjurător neutru, menit să le pună în evidenţă ; în cazuri cu totul deosebite, li se poate chiar rezerva o încăpere specială.

Ca elemente dintr-o serie definită şi limitată [de exemplu: pictura italiană din Quattrocento ; evoluţia construcţiilor de fier (în machete); costumele ţărăneşti din Ardeal etc.]. în acest caz, întreaga serie poate ocupa o încăpere specială, la nevoie o-serie de încăperi. Obiectele sînt dispuse în ordinea lor raţională spre a se putea urmări evoluţia şi aprecia asemănările şi diferenţele dintre obiecte pe regiuni sau epoci.

Ca elemente aşezate într-un cadru de ambianţă a locului sau epocii respective (de exemplu : o casă ţărănească cu tot mobilierul ei şi chiar cu locatarii ei, cum este cazul la „muzeul satului" din Bucureşti; casa memorial, a lui Vasile Alecsandri la Mirceşti, a lui Ion Creangă la Humuleşti etc).

—Conservarea obiectelor în depozite trebuie să îndeplinească următoare condiţii:

Să permită menţinerea obiectelor în bune condiţii de siguranţă, de rezistenţă şi de curăţenie.

Să permită identificarea rapidă a obiectelor, examinarea lor comodă de către cerce­tători şi în urmă, reaşezarea lor la locul de păstrare.

—Circulaţia publicului şi supravegherea trebuie să poată fi efectuate cu uşurinţă şi în mod cît mai eficient.

Date: 2016-01-03; view: 703