Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






Continuare> Tema ? > 31/01/2011

Calchirea

Echivocul

 

13)Scrisorile circulare sunt scrisorile care au acelaşi conţinut şi sunt expediate concomitent mai multor destinatari. În funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc, scrisorile circulare se clasifică în:

1. Scrisori elaborate de un organ ierarhic superior şi adresatesubalternilor, pentru a transmite anumite decizii, dispoziţii, reguli de comportament sau pentru a comunica anumite schimbări de ordin general, survenite în activitatea unităţii în cauză. Acestea sunt dispoziţia, ordinul, decizia

2. Scrisori circulare de afaceri folosite în activitatea comercială, cu scopul de a motiva clientul, de a-l atrage, de a anunţa diferite schimbări de preţuri, de producţie, comerţ, transport etc. Acestea sunt aviyul şi scrisoarea publicitară.

Motive de elaborare:

v pentru anunţarea deschiderii unei societăţi comerciale;

v pentru a anunţa schimbarea proprietarului;

v pentru anunţarea numirii unui reprezentant în străinătate;

v anunţarea schimbării sediului social al firmei.

 

14)Cererea de ofertă este o scrisoare de iniţiativă prin intermediul căreia emitentul îşi manifestă dorinţa de a obţine o informaţie referitoare la produse, servicii, executarea unor lucrări, destinatarului.

Obiectul cererii de ofertă poate fi diferit:

  • informaţii generală asupra produsului, serviciului, prin solicitarea de eşantioane, pliante, prospecte, mostre, etc.;
  • informaţii detaliate asupra produsului, serviciului;
  • informaţii referitoare la condiţiile de livrare;
  • informaţii referitoare la condiţiile de reducere a preţului;
  • la reducere pe piaţă;
  • în unele cazuri se poate solicita produsul ca atare.

În funcţie de obiectul ei, cererea de ofertă poate fi:

  • generală- solicitantul se adresează concomitent mai multor ofertanţi;
  • special- solicitantul se adresează unui anumit ofertant.

În funcţie de text:

  • cu text desfăşurat:

- descrierea obiectului sub aspectul calităţii, design, culoare,

- referinţe la calitate,

- referinţe la condiţiile de livrare,

- referinţe la condiţiile de plată,

- referinţe la condiţiile de transport,

- referinţe la condiţiile speciale.

  • cu text succint: prin aceasta emitentul solicită materiale documentare, din care urmează să se informeze desinestătător.

Cererea de ofertă are următoarea structură:

  1. antetul;
  2. data şi numărul scrisorii;
  3. adresa destinatarului;
  4. denumirea scrisorii (neobligatorie);
  5. obiectul scrisorii;
  6. formula de apel;
  7. textul scrisorii

Ø introducerea;



Ø conţinutul:

◦ descrierea sub aspectul calităţii a produsului sau a serviciului;

◦ referinţe la calitate,

◦ referinţe la condiţiile de livrare,

◦ referinţe la condiţiile de plată,

◦ referinţe la condiţiile de transport,

◦ referinţe la condiţiile speciale.

Ø formula de încheiere;

  1. formula de rămas-bun;
  2. funcţia, semnul, ştampila emitentului.

Cerinţele unei cereri de ofertă:

- scopul- bine definit;

- scopul fundamental este de a obţine informaţii;

- text clar, concis, precis;

- tonul textului trebuie să denote politeţea.

 

15)Scrisoarea publicitară este o formă de stabilire a relaţiilor dintre un producător şi public. Principiile de întocmire a scrisorii publicitare sunt:

◦ aspectul plăcut şi atractiv;

◦ uneori este însoţit de imagini;

◦ între imagine şi text trebuie să fie o concordanţă;

◦ să fie sugestivă;

◦ titlul, dacă există, trebuie să fie şocant;

◦ textul scris în stil familiar, concis;

◦ utilizarea prenumelor personale la persoanaII predomină;

◦ sunt utilizate formele de imperativ;

◦ sunt folosite întrebări retorice;

◦ sunt utilizate imagini artistice;

 

17) Formula AIDA (Atenţie, Interes, Dorinţă, Acţiune.)Altfel spus, o bună scrisoare de vânzare trebuie:

§ să câştige atenţia cititorului;

◦ printr-un apel la interesul lui personal,

◦ printr-o ştire de senzaţie de ultima oră;

§ să-i trezească şi să-i capteze interesul;

◦ aici se răspunde concret şi satisfăcător la întrebările: Ce este aceasta?, cum îi poate fi de folos? Şi de ce şi-ar pierde timpul citind-o?;

§ să-i aprindă dorinţa pentru ceea ce-i propune scrisoarea;

◦ sublinierea avantajului pe care îl aduce clientului produsul/serviciul, ce înseamnă produsul pentru el, pentru afacerea lui, pentru familia sau viaţa lui personală.

  • să-l îndemne la acţiune în direcţia sugerată de scrisoare.

18)Comanda este actul economic şi juridic demarat de către consumator cu scopul furnizării unei mărfi sau executării unui serviciu, specificându-se cantitatea, calitatea (sau alte caracteristici ale bunului sau serviciului), condiţiile de plată, termenul de livrare, modul de efectuare a plăţii etc. Comanda trebuie să cuprindă toate datele necesare furnizorului pentru executarea ei: să aibă un termen de valabilitate, să poarte semnăturile celor care pot angaja unitatea ş.a.

Comanda are următoarea structură:

  1. antetul;
  2. data şi numărul scrisorii;
  3. adresa destinatarului;
  4. denumirea scrisorii (neobligatorie);
  5. obiectul scrisorii;
  6. formula de apel;
  7. textul scrisorii

Ø introducerea;



Ø conţinutul:

◦ cantitatea, exprimată în număr;

◦ descrierea exactă a produsului;

◦ preţul unitar al fiecărui articol şi suma totală a comenzii;

◦ locul şi modul de livrare cu datele complete.

Ø formula de încheiere;

  1. formula de rămas-bun;
  2. funcţia, semnul, ştampila emitentului.

Tipurile de comenzi:

a) Comanda fermă este similară cu încheierea unui contract şi ţine locul acestui act. Ea trebuie să repete, în mod obligatoriu, toate condiţiile de ofertă sau pe cele negociate anticipat cu furnizorul şi anume:

– obiectul comenzii, cu descrierea sa detaliată şi exactă;

– cantitatea/numărul produselor;

– calitatea dorită;

– ambalajul şi marcajul dorit;

– preţul unitar sau/şi total;

– condiţiile de livrare conform regulilor;

– locul şi data livrării/recepţiei;

– condiţiile de plată;

– modalitatea de transport şi documentele de transport;

– termenul de livrare;

– alte instrucţii şi precizări.

b) Comanda de probă se scrie cu scopul solicitării unei mărfi pentru a fi testată. Cumpărătorul are dreptul să returneze marfa pe propria cheltuială, dacă aceasta nu-l satisface. Într-o astfel de comandă, solicitantul va lua în considerare, totodată, condiţiile ofertantului, menţionându-le în scrisoare:

– termenul de reţinere a produsului;

– cauzele/condiţiile returnării produsului;

– modul şi condiţiile de plată pentru produs;

– modalitatea de transportare etc.

c) În comenzile de modificare, solicitantul cere modificarea unora din condiţiile de ofertă. În acest caz, este necesară confirmarea de acceptare integrală, care trebuie să fie expediată de furnizor în cel mai scurt timp.

d) În comanda repetată se solicită mărfuri sau servicii identice cu cele din comanda fermă sau din cea precedentă; se specifică numărul acesteia. În ea solicitantul mai poate atenţiona furnizorul, cerându-i să respecte unele condiţii ori clauze prevăzute în contract sau în comanda fermă (dacă e cazul).

 

19)Scrisoarea în legătură cu executarea comenzii.

Indiferent de care este situaţia furnizorul poate sau nu poate executa comanda, el este obligat să răspundă la scrisoarea de comandă printr-o altă scrisoare. În legătură cu executarea comenzii există mai multe tipuri de scrisori:

- de confirmare:

◦ integrală,

◦ parţială,

- de refuz;

- de amînare (scrisă de furnizor);

- de anulare (scrisă de client)

 

20)Reclamaţia este o scrisoare prin care emitentul îşi exprimă nemulţumirea în legătură cu unele lipsuri, deficienţe în ceea ce priveşte îndeplinirea obligaţiunilor de către partenerii de afacere. Ea prezintă o modalitate de soluţionare a litigiului apărut între partenerii de afacere. Poate fi scrisa de clien, furnizor, producător.

Motivele unei reclamaţii pot fi diferite:

a)calitatea nesatisfăcătoare a produsului, serviciului;

b)neconformitatea mărfurilor contractate cu cele livrate;

c)deteriorarea unor produse;

d)cantitatea insuficientă;

e)nerespectarea termenului de livrare;

f)nerespectarea ambalajelor;

g)pagube şi pierderile provocate de timpul transportării;

h)erori privind preţul, factura, neachitarea notei de plată, etc.

Tipurile de reclamaţii:

· reclamaţii din partea clientului;

· reclamaţii din partea furnizorilor, producătorilor:

- somaţia I;

- somaţia II;

- somaţia III.

 

21)Somaţia este reclamaţia furnizorului, o scrisoare oficială prin intermediul căreie furnizorul îi cere clientului îndeplinirea obligaţiunilor pe care şi le-a angajat faţă de el.

 

22)Scrisoarea de remediere este o scrisoare de răspuns la reclamaţie, prin care emitentul, responsabil pentru dilemele cauzate, dea nişte explicaţii

 

23)În relaţiile de afaceri atît furnizorul cît şi beneficiarul de produse sau servicii, au nevoie de materiale documentare de informaţii unul despre celălat. Referitor la produsele, serviciile pe care le poate oferi o întreprindere, informaţia se adună din sursele interne ale întreprinderii şi externe, prin intermediul: solicitărlori de referinţe, cererilor de ofertă prin care se solicită eşantioane, prospecte etc

Drept surse de informare din interior pot servi:

- informaţii despre tipurile de produse, servicii oferite;

- informaţii despre calitatea şi preţurile acestora, extrase din pliante, cataloage, liste de preţuri, ş.a., care pot fi puse la îndemîna solicitantului de către firmă, precum şi din rapoartele privind desfacerea mărfurilor.

Drept surse de informare din exterior pot servi:

- date statistice oficiale;

- informaţii parvenite din publicaţiile unităţii;

- de la partenerii de afaceri actuali sau anteriori ai întreprinderii respective.

Solicitarea de referinţe este o scrisoare personală adresată unui destinatar concret, fiind constituită din aşa elemente cum sunt.

  1. antetul;
  2. data şi numărul scrisorii;
  3. ocazional deasupra adresei destinatarului se plasează menţiunile: „Confidenţial”, „Strict confidenţial”;
  4. adresa destinatarului;
  5. formula completă de adresare: cu titlurile şi numele adresantului;
  6. textul scrisorii

- motivarea solicitării informaţiilor despre firmă: menţiunea asupra unităţii economice despre care se cer referinţe (denumirea sau anexa unui document/scrisoare privind unitatea în cauză; scopul întreprinderii care solicită);

- temeiul menţiunii (a desfăşurat afaceri mulţi ani cu unitatea în cauză, o cunoaşte din anumite situaţii etc.);

- solicitarea informaţiilor asupra societăţii / firmei respective (despre cifra de afaceri, starea financiară, capacitatea de plată, reputaţia, solvabilitatea, practicile comerciale etc.);

- asigurarea confidenţialităţii informaţiilor.

7. formula de salut / de mulţumire;

  1. semnul emitentului;
  2. menţiuni speciale.

Solicitarea de referinţă poate fi adresată unor agenţii de informare specializate, unor firme citate drept surse de informare de către potenţialul partener.

Scrisoarea de răspuns la solicitarea de referinţe poate cuprinde referiri la starea financiară a unei companii sau anunţă expedierea materialului solicitat. În funcţie de gradul de onorabilitate a unităţii economice respective, răspunsul poate fi: favorabil (pentru firma care se bucură de o reputaţie bună în domeniul comercial); evaziv (când solvabilitatea firmei este dubioasă sau situaţia economică creată îi limitează posibilităţile de activitate); defavorabil (când firma în cauză a adus prejudicii cuiva în timpul desfăşurării relaţiilor comerciale); total nefavorabil (când competenţa şi onorabilitatea firmei respective sunt foarte proaste, iar activitatea ei a avut un declin rapid).

Scrisoarea de răspuns trebuie redactată cât mai scurt, relansându-se numai informaţii adevărate şi verificabile. Pot fi utilizate date statistice referitoare la activitatea firmei, la constituirea ei, la numărul de angajaţi, la evoluţia acesteia în ultimii 2-3 ani (cifra de afaceri, câştigul), la capacitatea de plată, modul de solvabilitate, la onorabilitatea şi competenţa angajaţilor etc.

Textul scrisorii trebuie să conţină cel mult 3-4 paragrafe:

- referirea la scrisoarea destinatarului;

- prezentarea datelor şi a informaţiilor solicitate despre unitatea respectivă;

- expunerea părerii afirmative sau defavorabile privind eficacitatea relaţiilor cu firma în cauză;

- formula de încheiere.

Notă: Atunci când scrisoarea este confidenţială, numele firmei nu se indică în textul scrisorii, ci pe o foaie anexată. Scopul acestei tratări este de a nu divulga numele ei, dacă scrisoarea ar putea fi citită şi de altcineva.

24) Contractul este un acord (act, înscris, convenţie), ca urmare a înţelegerii între două sau mai multe persoane (fizice sau juridice), pentru crearea, modificarea sau stingerea unor drepturi şi obligaţii în relaţiile dintre ele.

Un contract se consideră încheiat dacă toate părţile au ajuns la un acord privind clauzele esenţiale ale lui. Persoana care încheie un contract se numeşte contractat.

Contractul poate fi modificat sau reziliat numai în conformitate cu clauzele lui sau prin acordul părţilor.

Conţinutul unui contract comercial trebuie să cuprindă:

- Denumirea mărfii;

- Cantitatea mărfii;

- Calitatea mărfii;

- Tipul şi preţul ambalajului;

- Marcarea ambalajului;

- Clauze privind stabilirea preţului în contracte;

- Clauze privind condiţiile de livrare şi de plată;

- Clauze privind termenul de livrare şi condiţiile de plată.

Structura contractului:

1. Titlul contractului:

2. Specificarea locului de încheiere şi data:

3. Numele şi prenumele Beneficiarului, precedat (în cele mai dese cazuri) de cuvântul „subsemnatul”/„subsemnaţii”; actul invocat, numele şi prenumele executantului:

4. Domiciliul, seria şi nr. buletinului de identitate, locul şi data naşterii:

5. Obligaţiile executantului (prin enumerare):

6. Stipularea termenului de executare a lucrărilor:

7. Indicarea obligaţiilor beneficiarului:

8. Clauza ce specifică drepturile Beneficiarului în caz de nerespectare de către Executant:

a) a termenului de executare;

b) a calităţilor respective a lucrărilor

9. Semnăturile şi adresele părţilor

În funcţie de obiectul operaţiunii comerciale, contractele pot fi: De arendă; de împrumut; de vînzare-cumpărare; de antrepriză; de recesiune; de executare de lucrări, de depozit, de reprezentare comercială, de transport, de expediţii internaţionale, de turism etc.

Clauza condiţii de livrare presupune următoarele obligaţiuni:

- obligaţia vânzătorului de a livra şi pe cea a cumpărătorului de a prelua şi a plăti marfa;

- modul de suportare a cheltuielilor de ambalare care revin, în cele mai dese cazuri, vânzătorului, cu excepţia cazului în care mărfurile se livrează neambalate;

- obligaţia vânzătorului de a efectua toate operaţiile aferente controlului calitativ şi cantitativ (şi a suporta cheltuielile), în scopul de a pune marfa la dispoziţia cumpărătorului conform condiţiilor contractuale;

- stabilirea locului de trecere a cheltuielilor şi, respectiv, a riscurilor de la vânzător la cumpărător;

- obligaţia vânzătorului de a-l aviza pe cumpărător că marfa a fost pusă la dispoziţia acestuia. În cazul în care angajarea mijlocului de transport îi revine cumpărătorului, acesta este obligat de a-l aviza pe vânzător asupra condiţiilor în care marfa urmează să fie predată persoanei desemnate;

- obţinerea documentelor legate de livrare şi a altor documente aferente transportului: autorizaţie, certificat de origine, factură etc.;

- organizarea vămuirii şi plata taxelor vamale.

Clauzele privind condiţiile de plată se vor referi la determinarea:

- locului de plată;

- termenului de decontare a preţului;

- modalităţilor de plată;

- monedei în care se va efectua plata;

- garanţiei oferite de cumpărător;

- documentelor ce atestă livrarea mărfii.

 

25)C.V-ul: este o scrisoare cu destinaţie specială care conţine informaţii referitor la nume, prenume, data şi locul naşterii, adresa domiciliului, na-ionalitatea, starea civilă, studiile şi experienţa de lucru.

Starea civilă, numele şi prenumele, adresa. numărul de telefon, data naşterii, naţionalitatea şi cetăţenia, situaţia familială, serviciul militar / situaţia militară, studii, formare profesională, experienţă profesională, limbi străine, abilităţi, activităţi extraprofesionale, preferinţe.

Cererea

Procesul verbal

 

26)Termenologia utilizată în C.de af.

27)Redactarea scrisorii de afaceri

28)Redactarea enunţurilor cu greşeli de exprimare

 

 

Continuare> Tema ? > 31/01/2011

Minuta – este un document în care sunt consemnate hotărîri luate în cadrul unei consfătuiri, al unei întîlniri de lucru, unor tratative, etc. Se redactează în scris și se semnează de către o persoană sau un colectiv special desemnat. El se aseamănă cu procesul-verbal dar se deosebește prin: deosebirile față de proces-verbal:

  1. constatările făcute printr-o minută cuprind o situație la un moment dat cu o propunere sau o acțiune întreprinsă;
  2. minuta are un caracter intermediar de trecere de la o constatare la alta, de la o etapă la alta;
  3. are un caracter parțial ce urmează a fi întregit ulterior prin completări.

Minuta este folosită în unitățile social-economice pentru rezolvarea problemelor în următoarele situații:

I. ca document preliminar de înțelefer relegere între delegațiile unităților, încercarea acestora de a rezolva probleme de in

II. în scopul de a constata discuțiile și înțelegerile dintre delegațiile unităților cu ocazia încheierii unui contract econimic

III. ca document încheiat la recepționarea parțială a unor lucrări sau servicii.

Încheierea este un act oficial în care se consemnează hotărîrile finale luate în cadrul ședinței cu ocazia unei constatări. Încheierea notarială este forma procedurală întocmită de către notar în care se constată efectuarea actelor notariale și încheierea judecătorească este întocmită de către organele justiției.

 

Referatuleste un document care reflectă în rezumat informațiile de bază ale unor documente primare , lucrare curent㠖 în care sunt przentate date curente, date și aprecieri în legătură cu o anumită problemă, precum și propuneri de modificare a situației existente. Este specific corespondenții interne. Activitatea de cercetare științifică și informațională, referatul ca document secundar științific reflectă tematica documentului primar la care se referă metodele, premisiile teoretice de bază și obiectivele cercetării. Pot cuprinde scheme, grafice și tabele. Prin referate se propun soluții tehnice și organizatorice în vederea optimizării muncii.

Elementele obligatorii ale referatului sunt:

  • titlul
  • numărul și data
  • numele și calitatea celui care întocmește referatul
  • propunerile
  • formula de încheiere
  • semnătura precedată de funcția celui care întocmește.

 

Raportulcuprinde o expunere de regulă în scris cu privire la îndeplinirea unei sarcini sau atribuții de serviciu, semnalarea unor stări de lucru, prezentarea situații activității într-un compartiment de muncă. Constatările concrete pe marginea problemelor abordate se prezintă în aliniate separate și numerotate, nu necesită în mod obligatoriu un răspuns sau o aprobare.

 

Raportul de control –reflectă rezultatele controlului de recepție ale cărui date sunt folosite la informarea compartimmetntel interesate și a furnizorului. Elementele obligatorii ale unui raport: titlul raport urmată de obiectul controlului și perioada în care a avut loc acesta;

  1. numele și calitatea persoanei care au efectuat controlul, actul normativ , ordinul, delegația pe baza căruia a fost efectuat controlul, numele și calitatea persoanei care a semnat documentul (ordinul sau dispoziția) pentru efectuarea controlului
  2. constatările pe marginea problemelor prezentate
  3. propunerile urmînd aceeași ordine ca și constatările
  4. formula de încheiere și semnăturile

 

Darea de seam㠖 documentul care cupriunde expunerea și analiza activității sunt unități economico-sociale, întreprinderi, organizații obștești, organ de conducere colectivă într-o anumită perioadă. Darea de seamă este prezentată de către conducere în fața colectivului de salariați sau de acționari în adunarea generală, în ședința de analiza a muncii sau ședința lunară, trimestrială, anuală. Se întocmește pe baza rapoartelor de activitate prezentate de compartimentele subordonate și a informațiilor organelor de conducere. Prezentarea se face în spirit analitic confruntîndu-se sarcinile prezentate în planul de activitate cu datele concrete ale realizărilor obținute. Se analizează atent lipsele și cauzele acestora, greutățile întîmpinate și se fixează sarcini concrete pentru etapa următoare. În adunarea generală după citirea dării de seamă se fac completări. Principalele tipuri de dări de seamă ăntocmite de către ăntreprindere sunt:

- darea de seamă anual㠖 un ansamblu de dări de seamă statistice și contabile care reflectă îndeplinirea planului anual de activitate a întreprinderii, care caracterizează printr-un număr de indicatori activitatea economico-socială desfășurată.

- darea de seamă contabil㠖 este lucrarea contabilă de sinteză întocmită periodic de către întreprindere

- darea de seamă statistic㠖 document oficial întocmit într-o formă tipizată pe baza documentației primare a evidenței contabile, prin care unitățile raportează periodic indicatorii privind îndeplinirea sarcinilor de plan.

Darea de seamă cuprinde:

  • titlu darea de seamă șși se specifică a cui activitate se prezintă
  • perioada
  • introducerea
  • obiectivele conform planului de activitate
  • analiza activității pe perioada dată
  • realizările
  • lipsurile și cauzele lor
  • concluziile și propunerile.

Darea de seamă poate fi internă(cuprinde analiza activității proprii pe o anumită perioadă) și externă (care cuprinde centralizarea datelor unităților subordonate).


Date: 2016-03-03; view: 851


<== previous page | next page ==>
Recognition and enforcement of arbitral awards. | Diplomatic protection within the context of international investment law.
doclecture.net - lectures - 2014-2024 year. Copyright infringement or personal data (0.017 sec.)