Protecţia mediului

Problema protecţiei mediului ambiant este una din cele mai acute in societatea modernă.

Dezvoltarea societăţii a consus la dezvoltara industriei care asigură necesităţiele omenirii dar care in acelsi timp realizează o sumedenie de deşeuri, astfel avid o influeinţă nefastă asupra ecossistemului terei.

Acţiunea C.E.M. nu se limitează la efecte termice. Microprocesele acţiunii C.E.M, se exprimă în polarizarea micromoleculelor ţesuturilor şi orientarea lor în direcţie, forţele electrice ce duce la schimbarea structurii celulelor (sângelui, sistemului cu secreţie internă), întunecarea cristalinului ochilor, schimbări trofice ale pielii (căderea părului, fracţionarea unghiilor). arsuri, distrugerea ţesuturilor organismului. Acţiunea sistematică şi îndelungată a C.E.M. poate aduce la dereglări în sistemul central nervos, cardio-vascular, ce se manifestă prin apariţia oboselii mărite, hipertonice, dereglarea somnului, dureri de cap, reducerea pulsului.

În punctul 4.3 de mai sus sunt indicate detailat actiunile nefaste ale iradierilor electromagentice asupra mediului şi ca urmare sanătăţii muncitorilor din diferite domenii de activitate. Deoarece omul este cea mai importantă parte a mediului ambiant.

Răspindirea deseurilor de diferită natură in sol, aer si apă indiferent de natura cestora fie ele reziduri ale industriei energetice, constructoarea de masini sau a industriei alimentarea, duce eminent la dezechilibrarea balantei naturale a globului. În scopul diminuării si eliminării acestor efecte negative apare necesitatea prelucrării deseurilor de toate categoriile.

Procesele contemporane de producere sunt supuse unui control riguros din partea instituţiilor abilitatea in domeniul protecţiei mediului ambinat de aceea la un sir de intreprinderi poat fi sesizate inceneratoare de deseuri, care permit prelucrarea acestora in cadrul intreprinderii nemijlocit. O alta categorie de intreprinderi recurg la serviciile companiilor de prelucrarea a deseurilor sau la autorităţile publice.

Desi cota cea mai mare a deseurilor este generată de industrie fie ea de producere sau de prestare a serviciilor totusi o bună parte a deseurilor este generată de fiecare individ in parte, ceea ce impune o atitudine specifică a locuitorilor terei vis-a-vis de acest subiect delict, este de datoria fiecăruia de a pastra mostenirea căpătată de la stramosi in csopul conferiiri cesteia viitoarelor generaţii intr-o starea calitativ pzitivă.

Departamentul CORE al intreprinderii „Moldtelecom” activează în domeniul certificării aparatelor de telecomunicaţie. Datorită lipsei activităţii de producere apariţia deseurilor este practic inposibilă, iar cele ce apar in urma testărilor sunt in mare masură cu caracter de oficiu din acest motiv ele sunt depozitate in recipiente specifice si transportate spere punctelede colectarea a deseurilor.

Concluzie

În cadrul tezei se face o analiză a aparatelor telefonice utilizate in reţeaua de telefonie fixa si a celor utilizate in reţeaua de telefonie mobilă din Republica Moldova.

În Capitolul I se explică principiile de baza ale telefoniei, are loc analiza detaliata a componentelor si modalităţii de funcţionare a unui aparat telefonic fix. De asemenea este prezentată constructia si elemtele componente ale telefonului mobil NOKIA 7250. Sunt prezentate arhitecturile reţelelor fixe si ale celor mobile.

Capitolul II reprezintă o multitudine de teste la care au fost supuse aparatul telefonic pentru telefonie fixă Texet TX-227, conform GOST 7153-83, utilizat in Republica Moldova în scopul verificării metrologice a aparatelor telefonice de uz general. De asemenea a fost testat aparatul telefonic LG KU 250 cu ajutorul sistemului de evaluare dozimetrică SAR.. În urma testelor s-a constatat că ambele aparate corespund cerintelor normativelor in viagoare si pot fi utilizate în tară.

Totalitatea actelor normative si a informaţiei necesare certificării aparatelor telefonice in Republica Moldova au fost prezentate in Capitolul III, inclusiv un exemplu de certificare a aparatului de telefonie fixa menţionat mai sus.

Capitolu IV cuprinde argumentarea economică, cheltuieli pentru costul tuturor materialelor şi pieselor, calculul salarizării şi elaborării proiectului.

Securitatea activităţii vitale cu întrebările evaluare condiţiilor de muncă, asigurarea ergonomicităţii si evaluare impactului asupra mediului cit şi securitatea antiincendiară a aparatelor telefonice sunt desfăşurate în capitolul V.

Bibliografie

1.http://en.wikipedia.org/wiki/Carbon_microphone

2.http://lib.qrz.ru/book/export/html/5725

3.Lie Mirela, Reţele de comunicaţii Material de predare – partea I 2009

4.http://en.wikipedia.org/wiki/History_of_mobile_phones

5.http://www.mobitel.ro/istoric/istoric.htm#a8

6.http://www.publicitate.eu/wiki/Principiu_de_functionare_telefon_mobil

7.http://ru.wikipedia.org/wiki/SAR

8.http://www.cnfr.md/index.php?pag=sec&id=92&l=

9.Hotărîre de Guvern Nr. 2209 din 09.01.2008, Publicat: 12.09.2008 în Monitorul Oficial Nr. 171-173 art. Nr: 486

10.Ordinul ministrului finanţelor nr.61 din 08.08.2006 M.O. nr.138-141 din 01.09.2006

11.http://www.scribd.com/doc/46609655/REFRAT-CALIN-97

12.http://conspecte.com/Management/organizarea-ergonomic-a-locurilor-de-munc.html

13.HOTĂRÎRE Nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005, Publicat : 02.11.2007 în Monitorul Oficial Nr. 171-174 art Nr : 1204

Date: 2016-01-14; view: 441