Factorii care influenţează radiaţiile REM

Cei mai importanţi factori de influienţă a radiaţiilor REM asupra corpului uman sunt :

§ distanţa faţă de sursă

§ Perioada de expunere

§ Intensitatea câmpului electromagnetic

§ Capacitatea de absorbţie a diferitelor ţesute şi organe

Acţiunea oricărei iradieri electromagnetice se analizează prin prisma două efecte :

§ termic

§ non-termic sau informaţional

Efectul termic

Poate fi sesizat in cazul utilizării cuptorului cu microunde. Aproximativ acelaşi efect îl are si iradierea produsă de telefonul mobil. Acest lucru este uşor de observat prin vizualizarea computerizată a câmpului electromagnetic. Trebuie să se tină cont şi de faptul că antena, cea mai importantă sursă de iradiere a telefonului mobil, se află la o distantă de 3-5 centimetri de creier, asupra căruia de fapt acţionează câmpul electromagnetic. Bineînţeles că temperatura anumitor zone ale creierului creşte.

După o discuţie mai lungă putem observa acest efect prin creşterea temperaturii şi la nivelul urechii. S-a calculat că la o valoare SAR de 4 W/kg pe o durată de 30 de minute, temperatura ţesutului unui individ adult sănătos creste cu 1 ⁰C. Aceasta are un efect nefast asupra tuturor organelor, care vor reacţiona prin diverse disfuncţionalităţi. Efectele termale sunt exercitate în principal asupra organelor sensibile cum ar fi lentilele cristaline, testiculele, ovarele şi sistemul nervos. Toate normele referitoare la iradierea prin microunde a telefonului mobil, care au fost şi vor fi puse in discuţie se bazează doar pe efectul termic.

Alt organ, care este supus acţiunii telefonului mobil este cristalinul ochiului. Datorită îndeplinirii de către acesta a unor funcţii foarte importante, cea de asigurare a transparenţei şi cea de acomodare, el este slab alimentat cu sânge şi din această cauză este mai sensibil la iradierea
electromagnetică, acest lucru influenţând acuitatea vederii. Persoanele care poartă ochelari sunt mult mai expuse acestor radiaţii, datorită fenomenelor de reflecţie şi focalizare. Au fost descrise leziuni discrete la nivelul cristalinului, care pot fi considerate ca fiind un efect secundar datorat îmbătrânirii premature a cristalinului, ducândîn final la pierderea acurateţei vizuale. Unele studii arată în mod simultan şi degradarea retinei datorată ciruculaţiei proaste a sângelui in ochi.

Efectul informaţional sau non-termal.

Telefoanele mobile de standard GSM realizează transferul de informaţie prin impulsuri care sunt grupate in blocuri. Un bloc este constituit din 8 impulsuri. Fiecare utilizator are la dispoziţie doar unul din cele opt impulsuri. Restul celor şapte aparţin altor abonaţi care in acelaşi moment pot să desfăşoare convorbiri telefonice pe frecvenţa dată. Durata unui bloc-GSM constituie 4,616 milisecunde (ms) şi prin urmare frecvenţa impulsurilor telefonului mobil este de 216,6 Hz sau rotunjit 217 Hz. Odată cu generarea fiecăruia al optulea impuls are loc o degajare de energie proporţională. Dacă puterea nominală a telefonului mobil conform instrucţiunilor este egală cu 2W, atunci puterea degajată la fiecare impuls va fi de 28—0,25W. Blocurile impulsurilor dintre telefoanele mobile şi staţia de bază sunt grupate în multiblocuri, constituite din 26 de repetări. Prin urmare, a doua frecvenţă care este emisă de telefonul mobil este frecvenţa de 217/26" 8,35 HZ. Mai mult de atât, unele tipuri de telefoane mobile care funcţionează în regim de economisire a energiei electrice (DTX) sunt capabile să genereze o a treia frecvenţă, cea de 2 Hz. In această combinaţie de radiaţii de frecvenţe joase rezidă încă un
pericol al telefoniei mobile. Problema este că frecvenţele aparatelor de telefonie mobilă amintite mai sus coincid cu frecvenţele activităţii bioelecirice naturale, proprii creierului uman, care se înregistrează pe encefalogramă (EEG). Astfel, frecvenţa de 217 Hz coincide cu aşa numitul ritm gamma al creierului, 8,35Hz - cu ritmul alfa, iar 2Hz - cu ritmul delta. Prin urmare, din afară (din apropierea nemijlocită) în creierul uman sunt transmise semnale care sunt capabile să interacţioneze cu activitatea bioelectrică proprie a creierului (de exemplu prin intermediul rezonanţei) şi prin aceasta să-i deregleze funcţiile. Astfel de modificări se pot observa pe encefalogramă şi ele nu dispar o perioadă îndelungată de timp după terminarea convorbirii telefonice.

Este foarte important de menţionat că undele alfa se află în legătură directă cu activitatea intelectuală a individului şi se consideră că reflectă scanarea imaginilor interioare ale conştiinţei. Gândirea abstractă depinde de ritmul alfa, în timpul somnului predomină ritmul delta, iar în starea de activitate a omului - undele gamma.

Medicii cunosc cazuri în care acţiunea unei lumini pulsatile cu o frecvenţă de 15 Hz asupra unei persoane care are o formă ascunsă de epilepsie conducea la apariţia crizei epileptice. Ce aţi spune acum despre obişnuinţa unora de a-şi pune telefonul mobil la capul patului pe post de
deşteptător.

Telefonul mobil nu „doarme" noaptea, ci funcţionează permanent, chiar şi în starea de stand-by se află într-un regim pulsatil. La cererea Norwegian Kadiation Protection Board, Institutul Naţional de "Protejarea a Vieţii" (Suedia), precum şi a SlNTEF Unimed (Norvegia) a fost făcută o cercetare asupra 11.000 de utilizatori de telefonie mobilă care a demonstrat efectul nociv asupra sănătăţii. Studiul a arătat că persoanele care foloseau celularul mai puţin de 20 de minute pe zi acuzau o stare de disconfort şi efecte secundare. Problemele de sănătate cresc pe măsură ce telefonul este utilizat mai mult.

O jumătate din abonaţii cercetaţi au declaratcă in cazul folosirii telefoanelor mobile au simţit o încălzire neplăcută în zona capului, in jurul urechii. Tinerii sunt supuşi unui risc şi mai mare. Cei care nu au încă 30 de ani sunt de 3-4 ori mai expuşi efectelor secundare. Copiii sunt cei mai sensibili faţă de radiaţia de frecvenţă înaltă a telefonului mobil. Trebuie să ţinem cont că in condiţii de ecranare (automobilul, clădirile din beton armat) densitatea fluxului radiaţiei electromagnetice ce acţionează asupra omului se măreşte de câteva ori.

Simptomele de bază ale efectului negativ al telefonului mobil asupra stării de sănătate :

• Dureri de cap;
• Probleme de memorie şi concentrare:
• Stări permanente de oboseală;
• Depresii;
• Dureri şi înţepături la nivelul ochilor, uscarea şi lăcrimarea acestora;
• înrăutăţirea progresivă a vederii;
• Labilitatea tensiunii arteriale şi a pulsului (s-a demonstrat că după o convorbire cu telefonul mobil, tensiunea arterială poate să crească cu 5-10 gradaţii).

De asemenea, o atenţie specială ar trebui acordată efectelor psihologice. În literatura de specialitate apare deseori un concept nou, si anume electrostresul, de aceea nu ar trebui uitate efectele ale acestuia asupra corpului uman

Dintre cele mai importante efecte biologice, amintim:

· Hipertemia - creşterea temperarurii corpului

· Efecte oculare - creşterea temperaturii la ochi, cataractă, opagificarea cristalinului

· Efecte neuro-endocrine - afecţiuni ale hipotalamusului care cauzează dereglări homeostatice

· Efecte asupra sistemului nervos şi schimbări de comportament - s-a demonstrat că acestea sunt cauzate de o expunere la o densitatea joasă a radiaţiilor REM pentru o perioadă mailungă de timp

· Efecte hematopeice şi afectarea imunităţii organismului, de exemplu stimularea limfatică

· Efecte genetice - aberaţii cromozoniale, şi alterarea mitozei au fost observate în timpul unei expunei la radiaţii REM cu o densitate mai mare de 10 mW/cmp.

· Efecte asupra reproducţiei, alternarea spermatogenezei, leziuni la nivelul testiculelor.

Cele mai periculoase consecinţe ale radiaţiei microundelor telefoanelor mobile sunt tumorile de la nivelul creierului (de obicei pe partea care este expusă în convorbirile telefonice). Dezvoltarea tumorilor de la nivelul creierului cauzate de radiaţiile electromagnetice are o perioadă latentă de 3-10 ani. Riscul tumorilor neuroepiteliale creşte de 2 ori. La persoanele care au folosit telefonul mobil mai mult de 6 ani, frecvenţa dezvoltării tumorilor a crescut cu 50%. Despre potenţialul pericol al
telefoanelor mobile vorbeşte şi tendinţa permanentă de a reduce SAR. După cum am menţionai mai sus, până nu demult acest indicator nu trebuia să depăşească 2 W/kg. În urma studiilor cercetătorilor suedezi realizate in standardul TCO-OI (aceste standarde sunt indicate aproape pe toate monitoarele) mărimea SAR a fost scăzută până la 0,8 W/kg. Nivelul maxim admisibil al acestui indicator este de 100 mc W/cm2. Într-un recent comunicat de presa Organizaţia Mondială a Sănătăţii recunoaşte pentru prima oară riscul imbolnavirii de cancer ca urmarea a utilizării aparatelor emiţătoare de unde electromagnetice. OMS şi Agenţia Internaţională de Cercetări în Domeniul Cancerului au clasificat câmpurile electromagnetice de radiofrecvenţă ca fiind posibil cancerigen pentru om (Grupa 2B), bazat pe un risc crescut de gliom, un tip malign de cancer cerebral, asociat cu folosirea telefoanelor mobile.

Grupa 2B: Agentul este posibil cancerigen pentru oameni. Această categorie este folosită pentru agenţii pentru care există dovezi limitate de carcinogenitate la om şi mai puţin de dovezi suficiente de cancerigenitate pe animale experimentale. În unele cazuri, un agent pentru care există dovezi insuficiente de carcinogenitate la om şi mai puţin de dovezi suficiente de cancerigenitate pe animale de laborator, împreună cu documentele justificative de la mecanicist şi alte date relevante pot fi plasate în acest grup. Un agent pot fi clasificat în această categorie numai pe baza de dovezi puternice din mecanicist şi alte date relevante.

OMS include telefoanele mobile in aceeasi categorie de agenti cancerigeni din care fac parte DDT-ul si vaporii de benzina.

30 de specialisti OMS din 14 tari au analizat timp de opt zile la Lyon toate studiile facute vreodata pe tema efectului nociv al expunerii la radiaţia de tip electromagnetic.

Grupul de lucru a discutat posibilitatea ca aceste expuneri ar putea induce efecte negative pe termen lung aupra sănătăţii, în special un risc crescut de cancer. Acest lucru are relevanţă pentru sănătatea publică, în special pentru utilizatorii de telefoane mobile, având în vedere numărul de utilizatori mare şi în continuă creştere, în special în rândul în rândul tinerilor şi al copiilor. Grupul de lucru a discutat si evaluat literatura de specialitate disponibilă pe categorii de expunere care implică următoarele câmpuri electromagnetice de radiofrecventa:

• expunerile profesionale la radar şi la microunde;
• expunerile de mediu asociate cu transmiterea de semnale de radio, televiziune şi telecomunicaţii fără fir;
• expuneri personale asociate cu utilizarea telefoanelor fără fir.

Probele a fost revizuite critic, şi în general evaluate ca fiind limitate în rândul utilizatorilor de telefonie mobilă pentru gliom şi neuroma acustică, şi inadecvate pentru a trage concluzii pentru alte tipuri de cancer. Dovezile referitoare la expunerile profesionale şi de mediu menţionate mai sus a fost de asemenea judecate ca inadecvate. Grupul de lucru nu a cuantificat riscul; cu toate acestea, un studiu asupra utilizării în trecut a telefonului mobil (până în anul 2004), a arătat un risc de gliom sporit cu 40% la categoria de utilizatori cu o medie de 30 de minute pe zi vorbite la mobil.

"In asteptarea altor cercetari, este important sa ne luam masuri de precautie, precum folosirea de dispozitive hand-free sau comunicarea prin SMS-uri", sunt recomandarile OMS.

Uniunea Europeana a infiintat un comitet care a dezbatut recent efectele daunatoare ale telefoanelor mobile asupra organismului uman, urmand sa se propuna interzicerea folosirii lor de catre copii. Părinţii sunt avertizaţi ca undele electromagnetice pot incetini si afecta dezvoltarea creierului.

Şi în cazul copiilor mici, radiaţia telefoanelor mobile poziţionate în imediata lor apropiere poate fi un factor de risc pentru sănătate. În special celulele creierului, aflat încă în dezvoltare, reacţionează foarte sensibil la influenţele toxice din mediu. În plus, oasele plate ale craniului nu sunt complet osificate la naştere, fiind separate de spaţii ocupate de ţesut conjunctiv. Fontanelele au nevoie de mulţi ani pentru a se osifica complet, capacitatea craniană completă fiind atinsă de abia la vârsta cuprinsă între cinci şi şapte ani. Prin urmare, creierul bebeluşului nu este îndeajuns protejat de cutia craniană.

5.4. Asigurarea ergonomică

Ergonomia muncii se formează ca ştiinţă aparte în anii `50 şi prezintă o treaptă superioară a organizării ştiinţifice a muncii. Fondatorul este F.Taylor, care a studiat principiile organizării locurilor de muncă din punct de vedere ştiinţific. Noţiunea de ergonomie se traduce din limba greacă ca „ergos” – muncă şi „nomos” – legea naturală.[12]

Ergonomia studiază problemele organizării locurilor de muncă, evidenţiind factorul psiho-social, punând pe prim plan muncitorul cu complexul solicitărilor la locul de muncă în cadrul procesului de producţie. Obiectul de studiu al disciplinei este sistemul om-solicitări din care fac parte motivaţia muncii, condiţiile de muncă şi de mediu, relaţiile în colectiv, preocupări personale, etc.

Ergonomia este legată de mai multe ştiinţe cum ar fi: psihologie, sociologie, medicina muncii, protecţia muncii, igiena muncii, antropometria, fiziologie, ştiinţele tehnice şi economice. Primatul ergonomiei faţă de ştiinţele participante la constituirea acesteia nu se rezumă la faptul că ea s-ar ocupa de un ansamblu format mecanic din părţi dispersate şi independente, ci la viziunea unitară şi integratoare, organic structurată asupra problematicii omului în contextul activităţii sale.

Organizarea ergonomică urmăreşte scopul asigurării condiţiilor necesare în organizarea procesului de producţie în cadrul fiecărui loc de muncă în aşa fel ca să se obţină o productivitate maximă a muncii, respectând principiile economiei mişcării şi scutind muncitorul de oboseala inutilă.

Ergonomia locului de muncă are, în principal, rolul de a armoniza într-un tot unitar elementele locului de muncă (mijloacele de muncă, obiectele muncii şi forţa de muncă) în vederea asigurării condiţiilor, care să permită executantului desfăşurarea unei activităţi bune cu consum minim de energie şi cu senzaţia de bună stare fiziologică.

Organizarea locului de muncă stă la baza organizării atelierelor, secţiilor şi întreprinderii, întrucât de aceasta depinde în cea mai mare măsură consumul de timp de muncă pe fiecare operaţie sau produs, mărimea acestuia având un rol determinant asupra elementelor necesare organizării în timp şi spaţiu a proceselor de producţie.

În laboratorul CORE a întreprinderii „Moldtelecom”, locul de muncă al laborantului este amenajat asa incit aparatelede măsurare sa fie usor acesibile iar dispozitivile de vizualitarae la un nivel comod percepţiei de catre utilizator. Mesele pe care are loc testare sunt amplasate pe perimetru incăperii astfel fiind elibertat spatiu din mijloc, oferind trecere comoda si accesibilă la oricare din mese. Mesele au o coinstructie specifică astfel incit aparatelde sa fie plasate la un anunmit nifel (figurii 5.1) .

Figura 5.1 Amplasarea utilajului si a meselor din laboratoarele CORE

Dupa realizarea incercărilor are loc intomcirea unui raport la PC care este dotat cu un monitor de tip TFT cu iluminare prin LED ceea ce asigura o influenţă redusa asupra ochiului si o economisier a energiei. Calculatorul este amlasat pe o masa specială care ofera comoditate prin amplasarea monitorului la nivelul necesar vizualizării libere si accesibilitate sporită la maus si tastatura.

Reiesind din cele menţionate mai sus putem concluziona ca la amenajarea laboaratorul CORE s+a ţinut cont de ergonomicitate ca prim factor, astfel fiind ridicată productivitatea muncii.

5.5. Securitatea antiincendiară

Regulile generale de apărare împotriva incendiilor sunt stabilite de Reglementarea tehnică “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005, aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr.1159 din 24.10.2007. [13]

Pentru asigurarea apărării împotriva incendiilor, de rînd cu cerinţele Reglementarii tehnică RT DSE 1.01-2005, trebuie de ţinut cont şi de standardele, normele şi regulile în construcţie, normele de proiectare tehnologică, particularităţile şi specificul activităţii instituţiilor şi întreprinderilor din diferite ramuri ale economiei naţionale, etc. În acest scop în baza regulilor generale de apărare împotriva incendiilor se elaborează şi se aprobă în modul stabilit reguli departamentale de apărare împotriva incendiilor.

La fiecare obiectiv trebuie asigurată securitatea persoanelor şi a bunurilor materiale în caz de incendiu, precum şi elaborate instrucţiuni privind măsurile de apărare împotriva incendiilor pentru fiecare sector cu pericol de explozie-incendiu şi de incendiu.

Responsabilitatea personală privind asigurarea apărării împotriva incendiilor în instituţii, în conformitate cu legislaţia în vigoare, o poartă conducătorii acestora. Prin ordinul conducătorului se numesc persoanele responsabile pentru apărarea împotriva incendiilor în subdiviziunile instituţiei, precum şi la sectoare separate ale teritoriului, clădiri, edificii, încăperi, etc.

Lucrătorii instituţiilor se admit la exercitarea funcţiilor de serviciu numai după trecerea instructajului de protecţie contra incendiilor, iar la schimbarea specificului de lucru trebuie să urmeze cursuri suplimentare de prevenire şi stingere a eventualelor incendii, în modul stabilit de legislaţia în vigoare şi de conducătorul instituţiei.

Date: 2016-01-14; view: 426