Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






XII. Comunicarea cu avocatul

În cauza Castraveţ c. Moldovei, Curtea a repetat că este autoritatea supremă care decide ce calificare urmează a fi dată în drept faptelor unei cauze. Reclamantul a pretins, în esenţă, că, datorită peretelui de sticlă din camera pentru întrevederi între avocat şi client, el nu a putut discuta în mod confidenţial cu avocatul său despre chestiuni ce ţin de procedurile legate de dreptul la libertate. Curtea a considerat că în această cauză a fost încălcat articolul 5 par. 4. De asemenea, Curtea a constatat că peretele din sticlă din CCCEC poate trezi suspiciunea că discuţiile între avocat şi client nu sunt confidenţiale.

În cauza Modîrcă c. Moldovei, Curtea a constatat o violare a Convenţiei, prin împiedicarea comunicării între reclamant şi avocatul său în condiţii de confidenţialitate. Curtea a remarcat că problema lipsei confidenţialităţii a mai fost menţionată, constituind o îngrijorare serioasă pentru întreaga comunitate a avocaţilor din Republica Moldova. Referirile reclamantului la probe indirecte în susţinerea afirmaţiilor sale precum că discuţiile sale cu avocatul său au fost ascultate la CCCEC, în contextul îngrijorării generale a baroului, pot fi suficiente pentru a mări îngrijorarea observatorului obiectiv. Situaţia dată a făcut dificil schimbul de documente, fapt ce a îngreunat mult sarcina avocatului. Curtea a mai constatat că peretele din sticlă a fost instalat ca o măsură generală, fără a se lua în consideraţie caracterul deţinuţilor, circumstanţele lor personale.

În cauza Istrati şi alţii c. Moldovei, Curtea a reconfirmat că unul din elementele cheie în cadrul reprezentării efective este principiul potrivit căruia trebuie să fie protejată confidenţialitatea schimbului de informaţii dintre ei, acesta fiind o garanţie a dreptului la apărare. Curtea a considerat că acel perete reprezintă o ingerinţă în relaţia avocat-client şi, prin urmare, în dreptul deţinutului la apărare, indiferent de faptul dacă a avut sau nu loc o interceptare sau o ascultare. O bănuială rezonabilă, fundamentată pe motive temeinice, în susţinerea faptului că discuţia a fost ascultată poate fi suficientă, în opinia Curţii, pentru a limita eficienţa asistenţei pe care o poate acorda avocatul. Curtea a constatat că în izolatorul din CCCEC personalităţii deţinuţilor nu i s-a acordat nici o importanţă, paravanul de sticlă fiind o măsură generală, afectînd, fără diferenţe, pe oricine din izolator.



În cauza Muşuc c. Moldovei, referitor la plîngerea reclamantului în temeiul art. 5 par. 4 privind existenţa paravanului de sticlă din izolatorul de detenţie al CCCEC, Curtea a reiterat că a constatat deja asemenea încălcări în urma examinării unor plîngeri similare, şi anume în cauzele Castraveţ c. Moldovei (nr. 23393/05, par. 61 din 13 martie 2007), Istrati şi alţii c. Moldovei (nr. 872/05, 87.05/05 şi 87.42/05, par. 101, din 27 martie 2007) şi Modîrcă c. Moldovei (nr. 14437/05, par. 99 din 10 mai 2007). Într-o astfel de situaţie, ţinînd cont de similitudinea plîngerii din prezenta cauză cu cele din cauzele de mai sus, Curtea nu se poate îndepărta de la raţionamentul şi constatările din acele cauze.

 

***

Se cere de menţionat că este îngrijorător faptul că, în unele cazuri, normele procesuale penale sunt neglijate de organele de forţă şi nu există nici o reacţie din partea autorităţilor atunci cînd normele date sunt neglijate în mod flagrant.

Art. 64 alin. (2) pct. 6) C.pr.pen. stabileşte că bănuitul are dreptul că aibă întrevederi cu apărătorul său în condiţii confidenţiale, fără a se limita numărul şi durata lor. Prevederi similare, cu referire la învinuit şi inculpat, conţine art. 66 alin. (2) pct. 6) C.pr.pen. Art. 68 alin. (2) pct. 1) C.pr.pen. stabileşte că apărătorul dispune de dreptul de a avea întrevederi cu bănuitul, învinuitul, inculpatul, fără a se limita numărul şi durata lor. După cum se observă, legea procesuală penală a stabilit anumite garanţii care au ca sarcină asigurarea unei comunicări efective între avocat şi clientul său.

Prima problemă care se invocă în legătură cu condamnarea Moldovei în cauzele enunţate mai sus ţine de constituţionalitatea izolatorului de detenţie provizorie din cadrul CCCEC. Legea cu privire la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei nr. 1104 din 06.06.2002 nu conţine prevederi referitor la competenţa Centrului de a avea în gestiune locuri de detenţie provizorie (termenul căreia este de pînă la 72 de ore), iar în unele cazuri persoanele au fost deţinute cu mult peste termenul de 72 de ore. Ca şi în situaţia izolatoarelor de detenţie provizorie din cadrul poliţiei (a se vedea supra comentarii la art. 3 al Convenţiei), izolatorul din cadrul CCCEC nu funcţionează potrivit unor acte publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. În aceste împrejurări, este dificil dacă nu chiar imposibil, de a constata în ce măsură actele care reglementează statutul juridic al izolatorului corespund rigorilor înaintate de Convenţie. Paravanul de sticlă, care a devenit obiect al multiplelor discuţii, la diferite nivele, în societatea moldovenească, nu are nici un suport juridic.

Nu există nici o hotărîre oficială referitor la instalarea unui asemenea paravan, inclusiv nici una prin care s-ar justifica necesitatea acestuia. Pornind de la faptul că poate fi contestată însăşi constituţionalitatea izolatorului de detenţie provizorie din cadrul CCCEC, existenţa paravanului de sticlă nu poate fi comentată.

Din interviurile cu persoanele oficiale, s-a constatat că paravanul a apărut odată cu reamenajarea unor încăperi ale CCCEC în celule pentru persoanele reţinute. Argumentul precum că paravanul are ca scop protecţia avocatului de eventualii clienţi agresivi nu rezistă criticii. În primul rînd, paravanul era prevăzut pentru orice discuţie între avocat şi client, fără a se lua în consideraţie comportamentul acestuia din urmă. Nu au fost constatate cazuri de agresivitate a persoanelor şi plîngeri ale avocaţilor, pentru a căror „protecţie” a fost instalat paravanul. De asemenea, pornind de la competenţa CCCEC, care, în principiu, efectuează urmărirea în cazuri care nu sunt legate de violenţă, pericolul la care ar putea fi supus avocatul pare a fi o invenţie. În urma interviurilor cu avocaţii, s-a stabilit că mulţi dintre ei aveau suspiciunea că discuţiile între avocat şi client se interceptau.

Condamnările la CEDO au convins autorităţile de ilegalitatea acestei instalaţii, actualmente paravanul fiind înlăturat.


Date: 2016-01-05; view: 131


<== previous page | next page ==>
XI. Examinarea probelor la aplicarea arestării preventive | XIII. Accesul avocatului la materialele dosarului
doclecture.net - lectures - 2014-2017 year. Copyright infringement or personal data (0.007 sec.)