Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






IV.7. Jertfe personale cu care intrăm în Sfânta Sfintelor, prin Sângele lui Hristos.

 

Primul arhiereu al Vechiului Testament a fost Aaron, fratele lui Moise. După ce Israel a ieşit din Egipt şi a primit tablele Legii, potrivit poruncii lui Dumnezeu, prin Moise, s-a instituit preoţia din tribul lui Levi, din care făcea parte şi Moise şi fratele sau Aaron. Acesta a fost desemnat ca arhiereu, iar pe toţi ceilalţi membri de parte bărbătească ai tribului i-a numit preoţi şi leviţi la Cortul Mărturiei. Activitatea preoţească se va perpetua şi dup ace poporul va intra în Pământul făgăduinţei, ca şi dup ace la Ierusalim se va zidi de către Solomon Templul, unde preoţii aduceau zilnic jertfele de animale. Arhiereul, cum spuneam, aducea o singură jertfa pe an, anume la Ziua Împăcării, când el însuşi alegea un animal tânăr, fără de prihană şi cu sângele lui intra în Sfânta Sfintelor de dincolo de catapeteasca[184].

Acolo, cu sângele acelui animal, stropea Chivotul Mărturiei, în care se aflau tablele legii, o năstrapa, adică o pânză confecţionată din fire de aur, în care se afla o parte din mâna din pustie, precum şi toiagul lui Aaron care înfrunzise, ca să dovedească legitimitatea arhieriei lui, dorită de Dumnezeu, aşa cum va preciza şi textul Epistolei noastre. Însă jertfele de animale erau doar semnul văzut al faptului că poporul era plin de păcate. De aceea, acestea nu aveau putere ispăşitoare[185].

Altfel spus, raţiunea noastră pură n-a devenit şi raţiunea credinţei. Motiv pentru care, când auzim că Mântuitorul Însuşi este “Apostolul şi Arhiereul mărturisirii noastre”, adică al credinţei noastre, crezul acesta trebuie să ne determine la o mărturisire fără reţinere. Credinţa ne-a fost transmisă tocmai ca să ne-o impropriem, conştienţi fiind că Iisus Hristos a pecetluit această mărturisire cu însuşi Sângele Său.[186] De aceea, El este Arhiereul, care, aşa cum vă spuneam, ca Persoană Treimică, şi-a asumat public, prin Cruce, păcatele noastre, mărturisind astfel înaintea Tatălui şi înaintea istoriei că S-a făcut Om ca să-l mântuiască pe om.

De aceea, Proorocul Care a venit, Iisus Hristos, şi-a făcut El însuşi un alt popor, Şi-a creat un popor al Său, cu Sângele Jertfei Sale, spre moştenirea veşnică. Neamul omenesc, creat prin El din ţărâna, s-a depărtat de Dumnezeu şi merge spre pieire. Neamul “pe care l-a câştigat cu însuşi Sângele Său” (Fapte 20, 28), va dăinui veşnic în Împărăţia Cerurilor, după cum în veşnicia Treimică a intrat şi Trupul Său luat din plămada omenească[187].



Tocmai “Sângele Lui”, Jertfa Lui îl face pe Hristos Arhiereu veşnic credincios; nu precum arhiereii Vechiului Testament, ci Arhiereu credincios, care îşi pune viaţa pentru poporul Său. Mântuitorul Iisus Hristos chiar aşa se şi exprima: “Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui să şi-l pună pentru prietenii săi. Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc”. Noi suntem creaţia Lui, de aceea ne numim: creştini, adică cei ce aparţinem lui Hristos. În acest sens, ori de câte ori ieşim de sub stăpânirea Creatorului, calcam făgăduinţa de a-I fi credincioşi lui Hristos. Pe de o parte, îl socotim “Domnul şi Stăpânul vieţii noastre”, iar pe de altă parte, Îl nesocotim, ieşind de sub ascultarea Lui. Aici este marea noastră vina, că deşi mărturisim adevăruri dumnezeieşti, totuşi viaţa noastră nu este în concordanţă cu mărturisirea pe care o facem.


Date: 2015-12-24; view: 386


<== previous page | next page ==>
IV. 6. Jertfa Trupului lui Iisus Hristos ne sfinţeşte odată pentru totdeauna. | IV. 11. Urmarea dobândirii darurilor Jertfei înseamnă viaţă în Hristos
doclecture.net - lectures - 2014-2024 year. Copyright infringement or personal data (0.007 sec.)