Home Random Page


CATEGORIES:

BiologyChemistryConstructionCultureEcologyEconomyElectronicsFinanceGeographyHistoryInformaticsLawMathematicsMechanicsMedicineOtherPedagogyPhilosophyPhysicsPolicyPsychologySociologySportTourism






II.2.1. Iisus Hristos - Dumnezeul Care vorbeşte oamenilor

 

 

„Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi[61]...” Eu, însuşi, eternul Cuvânt, am venit pe Pământ şi am devenit trup. A fost un act de o copleşitoare iubire şi milostenie, care M-a îndemnat să iau contact cu fiinţele umane, care s-au îndepărtat de Mine, până într-atât, încât n-au mai fost capabile să-mi audă vocea, încât n-au mai putut să-mi audă Cuvântul răsunând în ei înşişi, şi care n-au mai putut avea vreo relaţie cu Cuvântul veşniciei. Ei înşişi au provocat această îndepărtare de Mine, şi n-au mai fost capabili, vreodată, să acopere singuri această distanţă, n-au mai fost capabili, vreodată, să-mi audă Cuvântul, din nou, aşa cum era la începuturi, când aş fi putut comunica cu toate creaţiile Mele vii prin intermediul Cuvântului. Din acest motiv, iubirea Mea a acoperit, ea însăşi, această imensă distanţă, Eu însumi am venit pe Pământ şi am devenit trup, iar, mai apoi, am încercat să intru în contact cu creaţiile Mele vii, pentru a le putea vorbi, din nou şi pentru a putea clădi o punte pentru ei, care să-i conducă înapoi la Mine, în împărăţia luminii şi a binecuvântării. Eu însumi sunt Cuvântul etern, dar nu m-am putut adresa direct fiecărei fiinţe umane, de acolo, de sus, fără a-i pune pe cei care şi-au avut cândva originea în Mine, ca fiinţe libere ale creaţiei, într-o stare de constrângere. Ei trebuie să traverseze puntea către Mine, de bunăvoie, şi nu pot realiza asta decât prin intermediul cuvântului Meu, care, totuşi, nu ar suna extraordinar, ci numai ca un cuvânt rostit între fiinţele umane. Şi din acest motiv am devenit trup, mi-am făcut locaş în carapacea umană a lui Iisus şi le-am vorbit oamenilor prin intermediul Lui. Dar Cuvântul Meu a fost cel ce le-a fost rostit şi prin acest Cuvânt am putut să le arăt oamenilor calea[62]. Am putut să-i instruiesc şi să le spun voia Mea, am putut să le dezvălui Evanghelia, învăţătura divină a iubirii, care ar trebui, încă o dată, să le schimbe sufletele, aducându-le într-o stare care ar permite fiecărei persoane să-mi audă Cuvântul, în sinea ei, dacă asta i-a fost dorinţa sinceră. Dar, mai întâi, omenirea trebuie să fie eliberată de păcat şi de moarte. Fosta vinovăţie a păcatului, datorată apostaziei de Mine, mai întâi trebuie să fie izbăvită, astfel încât legătura ulterioară cu Mine să poată fi încoronată de „revărsarea duhului Meu”, astfel încât însăşi fiinţa umană să-mi poată auzi vocea din nou, în sinea sa, aşa cum a fost la începuturi.



„Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi...” [63]Numai câţiva oameni înţeleg semnificaţia acestor cuvinte; Cuvântul veşnic a coborât, el însuşi, pe Pământ, deoarece omenirea se afla în cea mai mare dificultate, nu era conştientă de starea sa mizerabilă, de lipsa sa de lumină, de întunericul spiritual în care trăia. Era complet separată de Mine şi nu făcea nimic pentru a reduce imensa distanţă dintre Mine şi ea. Singura cale de-a ajuta oamenii a fost prin instrucţiunile ce reflectau adevărul. Trebuiau să fie informaţi de voia Dumnezeului şi Creatorului lor, şi această voie trebuia să le fie transmisă de Mine, însumi. [64]Trebuia să le vorbesc, Eu însumi, şi n-am putut face asta decât prin intermediul unei fiinţe umane. Ca atare, m-am întrupat, Eu însumi, în această fiinţă umană, şi numai în acest mod am putut instrui corect oamenii, pentru a le atrage atenţia asupra modului lor greşit de a trăi, pentru a-i informa despre voia Mea şi a le arăta genul de trai care ar fi trebuit să-l ducă, pentru a scăpa, ei înşişi, din întunericul lor spiritual, pentru a putea păşi pe calea pe care le-am arătat-o mai întâi, astfel încât să poată ajunge, din nou, la viaţa veşnică. Pentru că ei erau influenţaţi de duşmanul Meu, care i-a provocat continuu să ducă un trai lipsit de iubire, care, implicit, i-a făcut şi i-a menţinut în slăbiciune şi n-au fost capabili să contribuie cu nimic la propria lor ascensiune. Eu însumi le-am furnizat dovada că iubirea produce tărie. I-am vindecat pe cei bolnavi şi am înfăptuit alte miracole, pe care numai puterea iubirii le putea realiza. De asemenea, i-am informat despre consecinţele unui trai lipsit de inimă, fiindcă, mai întâi, a trebuit să le explic oamenilor de ce se confruntă cu dificultăţi fizice şi spirituale. A trebuit să-i informez că starea lor, ca fiinţe umane, nu poate fi considerată una fericită şi, ca atare, ce ar trebui ei să facă pentru a atinge fericirea supremă. Şi au trebuit să audă asta din gura lui Dumnezeu, au trebuit să fie în stare să-mi audă Cuvântul, şi, ca atare, Cuvântul însuşi a coborât pe Pământ şi a devenit trup[65].

În starea iniţială, Cuvântul răsuna în fiecare fiinţă şi era cauza unui extaz de neconceput, iar oamenii au abandonat acest extaz, distanţându-se de bunăvoie de Mine şi astfel n-au mai putut auzi Cuvântul Meu, fiindcă acest Cuvânt era o emanaţie directă a iubirii Mele, pe care ei au respins-o. Suferinţele excesive ale omenirii pe Pământ au provocat iubirea şi milostenia Mea, aducându-mă mai aproape de ei şi confruntându-i în Cuvânt, în pofida împotrivirii lor. Şi oricine a aprins fie şi numai o mică scânteie de iubire în sinea sa m-a recunoscut pe Mine şi mi-a acceptat Cuvântul. El a recunoscut, de asemenea, Divinul din Mine şi m-a urmat.

Dar, în marea lor majoritate, oamenii n-au văzut decât fiinţa umană în Mine şi, drept urmare, mi-au preţuit Cuvântul numai că al unei fiinţe umane. Eu am fost printre ei şi ei nu m-au recunoscut[66]. Cu toate acestea, am putut predica Evanghelia iubirii, propovăduind, repetat, oamenilor învăţătura divină a iubirii şi mi-am putut educa apostolii, Eu însumi, şi, apoi, i-am trimis în lume cu sarcina de a-mi predica Evanghelia şi a mărturisi despre Mine însumi. „Cuvântul”, însuşi, a venit pe Pământ, şi m-am făcut trup în beneficiul omenirii[67]. Şi, de fiecare dată când Cuvântul Meu este rostit, iubirea şi milostenia mea infinită se apleacă peste omenire şi imprimă iubirea sa în inimile acelor oameni care acceptă, de bunăvoie, Cuvântul Meu, care îl ascultă şi îl recunosc ca pe vocea Tatălui lor şi care sunt recunoscători pentru acest măreţ dar din slavă. Căci Eu, însumi, sunt Cuvântul veşnic, şi oricine Mă ascultă intră în cel mai apropiat contact cu Mine, şi într-adevăr el îşi va împlini ultimul ţel pe acest Pământ, va ajunge la unificarea deplină cu Mine, Dumnezeul şi Tatăl lui, către care s-a întors, în cele din urmă, pentru a fi etern binecuvântat.


Date: 2015-12-24; view: 408


<== previous page | next page ==>
II. 2. Mesienitatea şi Dumnezeirea Marelui Arhiereu Iisus Hristos | II.2.2. Necesitatea Jertfei Fiului Întrupat al lui Dumnezeu
doclecture.net - lectures - 2014-2024 year. Copyright infringement or personal data (0.008 sec.)