scadere a randamentului scolar, a notelor obtinute
diminuarea memoriei imediate, a capacitatii de concentrare, a atentiei
absente sau intarzieri frecvente
lipsa de participare in clasa
somn sau somnolenta in timpul orelor
tinuta neglijata, haine sau igiena personala lasand de dorit
apatie
probleme de comportament, masuri disciplinare crescute
nou grup de prieteni
Tipuri de droguri
·
In fiecare zi, pe tot cuprinsul globului pamantesc, milioane de oameni folosesc droguri. In mod surprinzator, de cele mai multe ori, folosim droguri atunci cand consumam ceai, cafea sau bauturi alcoolice. Ca si alte droguri, cafeina din cafea, Coca-Cola sau alcoolul din vin si bere sunt substante care modifica starea normala a organismului. Folosite cumpatat aceste droguri sunt relativ inofensive si perfect legale.
Totusi, alte tipuri de droguri sunt ilegale si periculoase. Substante ca heroina fac parte din aceasta categorie, iar detinerea sau folosirea lor sunt interzise prin lege. Aceate droguri pot ucide. Iata cateva dintre cele mai cunoscute tipuri de droguri:
Alcoolul– se formeaza atunci cand drojdia (particule mici de mucegai) fermenteaza zaharuri in mod natural, in fructe ca strugurii si in seminte, cum ar fi cele de orz. Alcoolul este un anestezic ce amortizeaza senzatii si sentimente. Este de asemenea un depresiv, ce incetineste actiuni si reactii. Puterea alcoolului, ca viciu, este evidenta atunci cand o persoana inceteaza sa-l mai consume. Aceasta persoana poate suferi de anumite simptome ale renuntarii la alcool, de pilda delirium tremens (transpiratie, tremurat, greata, halucinatii).
Tutunul – nicotina din tutun este un drog consumat pe scara larga in societate. Fumatul frunzelor uscate ale plantei de tutun este foarte nociv din punct de vedere fizic. Fumatul poate provoca unele forme de cancer cum ar fi cel la plamani si gat, ,de asemenea poate provoca boli ale inimii si ale vaselor sangvine, precum si tulburari la copiii nenascuti ai unei femei fumatoare.
Aceste boli sunt provocate in special de alte ingrediente din fumul de tabac, cum ar fi vaporii de tar si monoxidul de carbon. Persoanele care inspira fumul de tigara in mod regulat – fumatorii pasivi – se afla si ele in pericol.
Nicotina poate contribui la stimularea unei persoane, facand-o sa se simta mai alerta si mai plina de viata. Fumatorii se obisnuiesc rapid cu fumatul si trebuie sa fumeze mai mult pentru a obtine acelasi efect. Acestia pot deveni dependenti din punct de vedere psihologic, deci, chiar daca sunt constienti de periciolele la care se expun, le este foarte greu sa renunte la acest obicei.
Cafeina este un alcaloid provenit din frunzele plantei de ceai, sau din semintele arborelui de cafea. Ea este prezenta in cacao si in unele bauturi racoritoare , cum ar fi cola. Consumul zilnic si in cantitati mari de cafeina poate provoca probleme grave de sanatate, cum ar fi tulburarile digestive si somnul nelinistit.
Marijuana, denumita si canabis sau hasis, este extrasa din canepa. Consumatorul de marijuana se simte relaxat, tihnit, increzator in fortele proprii si creativ.
In comparatie cu alte droguri mai puternice, marijuana nu produce dependenta, iar in comparatie cu consumul de alcool sau tutun aceasta duce la probleme mai putin grave.
Barbituricele sunt droguri produse in laborator si uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei, in calitate de somnifere sau calmante.
In zilele noastre barbituricele sunt prescrise mai rar datorita problemelor provocate in trecut, respectiv abuzul, dependenta fizica si psihologica. Folosite in cantitati mari , acestea au efecte mai grave decat consumul de alcool sau tutun.
Amfetaminele sunt produse tot in laborator si sunt considerate medicamente „excitante” , cei care le folosesc se simt energici . Aceste medicamente accelereaza reactiile chimice ale organismului , producand energie , de aceea consumatorul este tentat sa mai ia o doza si astfel devine dependent.
Halucinogenelereprezinta un grup variat de droguri. Unele sunt naturale, cum sunt cele din „ciupercile magice” si mescalina din cactusul „peyote” , iar altele sunt create in laborator ca acidul lisergic dietilamid (LSD-ul). Aceste droguri au efecte dramatice asupra constiintei, simturilor si perceptiei consumatorului , care are halucinatii puternice dupa consum. Cea mai mare parte a halucinogenilor nu creaza o dependenta fizica serioasa, dar provoaca o toleranta in organism ducand la moartea consumatorilor.
Opiaceele (opiul, morfina si heroina) se obtin dintr-o specie de mac numita opiu. Acestea provoaca stari temporare de amorteala, liniste , exaltare. Sunt deosebit de puternice si periculoase provocand rapid toleranta in organism si dependenta fizica. O doza mare poate ucide. Renuntarea la consumul acestora se realizeaza sub supraveghere medicala, iar urmarile sunt neplacute:friguri, crampe, greturi, transpiratie.
Cocainaeste un praf alb, extras din frunzele plantei coca. La fel ca si alte droguri, cocaina poate sa-l faca pe consumator alert si plin de energie. Printre efectele consumului de cocaina se numara halucinatiile, teama si paranoia.
Consecinţele abuzului de droguri
Consecinţele consumului de droguri sunt multiple. Cele de ordin medical se referă la următoarele afecţiuni:
hepatită;
tuberculoză;
sifilis;
afecţiuni cardio-respiratorii;
tulburări endocrine;
insuficienţă renală;
infecţii şi afecţiuni ale pielii;
complicaţii psihiatrice – iluzii, halucinaţii terifiante, percepţia alterată a timpului şi a distanţei;
HIV/SIDA;
supradoza poate cauza decesul.
Pe plan psihologic apar reacţii de:
panică;
anxietate;
depresie;
suspiciune şi tendinţe paranoice;
agresivitate;
labilitate emoţională;
tulburări de comportament;
înstrăinare de propria persoană şi afectarea imaginii de sine;
modificări de personalitate care pot duce la suicid sau omor;
scăderea performanţelor intelectuale.
În sfera socială consumul de droguri are ca efecte:
deteriorarea progresivă a relaţiilor sociale;
creşterea riscului de excludere socială;
diminuarea şanselor de reintegrare socială şi profesională;
suferinţa familiei şi a adevăraţilor prieteni;
dezinteres în relaţionarea cu ceilalţi;
implicarea în activităţi infracţionale când se află sub influenţa drogului sau pentru a-şi procura doza de stupefiante.
